Cine a fost zeul Hefaistos și ce importanță avea în mitologia greacă. Legendă și curiozități

Mitologia greacă este o adevărată comoară de povești, care descriu originea lumii, viețile zeităților și creaturilor mitologice din perspectiva poporului grec antic. Miturile sunt călătorii fascinante în lumea zeilor din Olimp în care descoperi un minunat tezaur de aventuri și de eroi atotputernici. Spre deosebite de multe dintre ideile moderne referitoare la religie, zeii din mitologia greacă sunt foarte diferiți, ei fiind văzuți drept mari puteri divine, nicidecum niște figuri spirituale, așa cum se întâmplă în religia monoteistă. Unul dintre cei doisprezece zei olimpieni care strălucesc în panteonul Greciei Antice este Hefaistos, zeul focului, al metalului și al fierarilor.

Vasta panoramă a mitologiei din vechea Ellada scoate la iveală un personaj complex, cu trăsături distinctive și cu o contribuție esențială în lumea divinităților grecești. În cele ce urmează îți propunem o călătorie în această lume unică a mitologiei grecești în care îți vom spune cine a fost Hefaistos, cum și de ce a fost alungat de pe Muntele Olimp, precum și importanța pe care acest zeu o are în cultură elenă.

Cine a fost zeul Hefaistos

Hefaistos (n.n. – în greacă veche Ἥφαιστος, Hêphaistos), cunoscut și sub numele de Vulcan în alte culturi, este în mitologia greacă zeul focului, al metalului și al fierarilor, al zidăriei și sculpturii. În artă, Hefaistos era adeseori reprezentat ca un bărbat de vârstă mijlocie, cu brațe puternice și barbă, însă alteori el este prezentat ca fiind un tip mai tânăr, fără barbă. De obicei, Hefaistos purta o tunică scurtă fără mâneci și o șapcă rotundă, strânsă pe părul său neîngrijit. Simbolurile lui Hefaistos sunt ciocanul de fierar, nicovala și perechea de clești. Omologul lui Hefaistos în mitologia romană era Vulcan.

Inițial, Hefaistos era o zeitate din Asia Mică, mai exact din Anatolia (Turcia de astăzi) și insulele învecinate, în special Lemnos, și avea un important lăcaș de cult la Olimpul Lician. Cultul său ajunsese la Atena nu mai târziu de anul 600 î.Hr. și a ajuns în Campania nu la mult timp după aceea, scrie Britannica. Deși, în dialogul „Cratil” de Platon, Socrate consideră că numele său ar proveni de la expresia phaeos histora, care se traduce prin cunoscător al luminii, mai degrabă acesta ar proveni de la cuvântul Phaistos, care înseamnă strălucitor. În mitologia greacă, Hefaistos era fiul lui Zeus și al Herei, potrivit lui Homer. Însă, tradiţiile ulterioare susţin că el nu avea tată, fiind fiul partenogen al Herei. Aceasta era geloasă pe regele zeilor care, la rândul său, o adusese pe lume pe Atena fără participarea ei.

De ce a fost gonit Hefaistos din Olimp

Potrivit legendei, Hefaistos s-ar fi născut șchiop de ambele picioaere și pentru că era şi foarte urât, însăși mama sa îl dispreţuia știind că un astfel de copil ar fi fost dificil să îi aducă mulțumire lui Zeus. De aceea, ea l-a alungat de pe Muntele Olimp din cauza deformațiilor sale. Într-o altă relatare se spune că Hefaistos ar fi fost aruncat de pe Muntele Olimp de Zeus din cauză că ar fi protejat-o pe Hera în fața avansurilor sale.

Pruncul a supraviețuit, însă, pentru că era nemuritor. El a fost găsit de zeița mării Eurynome, una dintre cele trei fiice ale lui Okeanos și a nereidei Tethys. Zeiățile l-au primit binevoitoare şi l-au ţinut lângă ele vreme de nouă ani. În tot acest timp, Hefaistos a locuit într-o peşteră situată pe fundul Oceanului, unde perfecționa unelte și făurea bijuterii pentru nimfe, singurii lui prieteni. Deși știa că nu este dorit pe Olimp, el s-a întors acolo, adus fiind de către Dionysos, devenind unul dintre puținii zei care s-au întors din exil.

Se pare că, iniţial, Hefaistos a fost doar zeul focului, dar pentru că focul era indispensabil în prelucrarea metalelor, el a fost ulterior considerat un meşteşugar. Palatul său din Olimp strălucea asemenea unei stele, iar în palat se afla atelierul său, cu nicovala şi cu cele douăzeci de foale (n.n. –un dispozitiv construit pentru a furniza o suflare puternică de aer) care lucrau la porunca sa. Şi celelalte palate ale zeilor din Olimp erau tot opera lui Hefaistos.

Hefaistos, zeul fierar al zeilor Olimpului

Într-o bună zi, Hera a zărit la gâtul nereidei Tethys un superb colier și a aflat de la aceasta că cel care îl confecționase era chiar fiul ei. De aceea, ea a ordonat să îi fie amenajat un atelier în incinta palatului. Ca zeu fierar, Hefaistos a fabricat obiecte rafinate, precum și armele și echipamente militare atât pentru semenii săi din Olimp, cât și pentru muritori. Cele mai importante dintre acestea au fost casca cu aripi și sandalele zeului mesager Hermes, scutul zeiței Atena, săgețile lui Eres, precum și sabia, scutul și armura pentru Ahile, ceea ce a făcut ca Hefaistos să aibă un rol esențial în Războiul Troian.

Cu toate că fusese reprimit în Olimp, Hefaistos nu era văaut cu ochi buni de frații și de surorile sale, care îl vedeau ca pe un zeu cu chip hidos. A trebuit să treacă multă vreme până când a fost admirat pentru talentul său, iar în acel moment a primit un loc de onoare în sânul familiei.

În mod tradițional, consoarta nepotrivită a lui Hefaistos a fost Afrodita, cu toate că Homer scria în „Iliada” că Charis, care era întruchiparea Grației, era, de fapt, soția lui Hefaistos. Ca zeu al focului, Hefaistos avea să devină fierarul divin și patronul meșteșugarilor. Mai mult decât atât, focurile vulcanice sau gazoase care erau asociate cu el erau adeseori considerate a fi atelierele sale.

Cum a pedepsit-o Hefaistos pe Hera

Hefaistos nu a uitat faptul că a fost tratat cu cruzime de mama sa, cu care avea o relaţie ambivalentă. El avea să o pedepsească pe Hera pentru faptul că acasta se simțea ruşinată de faptul că a adus pe lume un copil șchiop și urât. Drept urmare, Hefaistos i-a făurit acesteia un tron superb din aur, de care, însă, Hera a rămas legată imediat ce s-a aşezat pe el.

Legenda spune că nici un zeu de pe Muntele Olimp nu putea să o dezlege, singurul care putea face acest lucru fiind Hefaistos. Însă, când acesta a fost chemat să-și elibereze mama, el repeta întruna că nu are mamă, relatează site-ul Theoi.com. Până la urmă, acesta avea să o dezlege pe mama sa, însă doar în urma intervenţiei lui Dionysos, care l-a îmbătat pe Hefaistos pentru a-l putea aduce în faţa tronului. Drept răsplată, el a cerut să se căsătorească cu Afrodita, iar zeii se întrebau cum să se însoare slutul tocmai cu zeița frumuseții? Pe vaza Francois, un vas atenian cu figură neagră din secolul al VI-lea î.Hr., Hera este înfățișată neputincioasă, prinsă de tronul făurit de fiul său, ​​cu mâinile ridicate, în timp ce Ares, cel care eșuase în tentativa de a o elibera, stă într-o ipostază umilă, cu Atena privindu-l cu dispreț.

De ce a luat sfârșit relația lui Hefaistos cu Afrodita

Un alt episod notabil din viața lui Hefaistos se referă la infidelitatea Afroditei, despre care unele legende grecești spun că soțul ei ar fi creat-o din spumă de mare, devenind astfel zeița frumuseții și a iubirii. Cu toate acestea, el l-ar fi înșelat cu Ares, zeul războiului, iar Hefaistos a aflat de trădare de la Helios, zeul Soarelui.

Odată ce a aflat de infidelitatea ei, Hefaistos a avut un singur țel, și anume acela de a-i pedepsi pe adulteri. Orbit de furie, el s-a folosit de talentul său de fierar și a făcut o pânză de fier atât de fină și atât de subțire, încât aceasta nu putea fi văzută cu ochiul liber. El a aşezat această plasă pe patul din dormitorul Afroditei, iar aceasta s-a declanşat întocmai unei capcane clasice și i-a prins în fapt pe cei doi amanți. Soțul trădat i-a expus pe cei doi, legați, în fața adunării zeilor, care i-au batjocorit. Aceasta s-a dorit a fi o lecție despre rușinea de a comite adulter, o lecție învățată pe calea grea. Ares a fost pedepsit pentru trădarea lui și a fost alungat temporar de pe Muntele Olimp, potrivit World History. Povestea este spusă în detaliu în Cartea a 8-a din Odiseea lui Homer. Diferite izvoare vorbesc despre nuzeusnta lui Hefaistos cu Atena. Zeul a primit-o de soţie pe Atena ca recompensă pentru ajutorul pe care i-l acordase lui Zeus atunci când o adusese pe lume, dar înainte să se urce în patul nupţial, Atena a dispărut, astfel că nu a mai devenit soţia sa.

Hefaistos a avut cu Afrodita un fiu, uriașul Perifete, pe care l-a crescut în vulcanul Etna și căruia i-a făurit o ghioagă turnată în bronz. Acesta a fost un tâlhar care omora și jefuia călătorii din apropierea cetații Epidaur. El a fost ucis de Tezeu în drumul acestuia către Atena, iar ghioaga i-a fost luată de acesta.

Foto:Shutterstock.com

Citește și: Zei greci și creaturi mitologice – cele mai interesante personaje din mitologia greacă