De obicei, când sunt oficializate sondajele de audiență radio (de trei ori pe an), Radio România Actualități (RRA) nu pierde ocazia să se laude în public cu numărul său de ascultători. Nu este singura companie de radiodifuziune care se laudă. Și radiourile private se laudă. Audiențele radio devin astfel niște „steaguri de luptă” care sunt fluturate pentru a consfinți „victoria”.
Dar în businessul de publicitate radio nu contează neapărat numărul de ascultători pe zi (daily reach), ci mai degrabă profilurile publicului ascultător. Altfel spus, cine sunt ascultătorii unui post de radio? Pentru că investitorii urmăresc ca mesajele lor să fie recepționate de persoanele cărora le sunt adresate produsele și serviciile promovate.
Despre structura publicului ascultător de radio (sexe, vârstă, educație) nu se vorbește în spațiul public. Contează ca audiențele și locurile ocupate în fruntea topului să fie intens „fluturate”, ca să se fixeze în mentalul colectiv că un radio este „cel mai ascultat” și „cel mai bun”.
Principalele canale ale Societății Române de Radiodifuziune (SRR) au un public cu vârste ridicate, arată sondajele. Mult mai ridicate decât ale radiourilor comerciale, care își orientează corect programele editoriale și muzicale pe publicul tânăr și activ pe care îl vizează inițial.
„Matinalul” RRA este un program bătrânicios și încremenit
În ultimul val de măsurători (28 august – 17 decembrie 2023), Radio România Actualități a avut o medie de 962.000 de ascultători pe zi, în intervalul orar 7.00 – 10.00, de luni până vineri, la nivel național. Este a patra audiență națională după radiouri comerciale Kiss FM (1.165.400 de ascultători), Radio ZU (1.069.800) și Europa FM (1.011.800). Am analizat intervalul orar 7.00 – 10.00 pentru că aici se înregistrează cel mai mare consum de radio în timpul unei zile (prime-time). În acest interval, RRA difuzează primul Radiojurnal al zilei și programul „Matinal”, realizat de moderatorii Daniela Petrican și Cătălin Cârnu. Meritul lor este că se trezesc dis-de-dimineață și citesc conștiincioși, cursiv și repede textele stabilite de producător, pomenesc despre capriciile vremii și citesc cu sârg valorile de temperatură în diferite localității ale țării (generația fulg de nea!) și, cu ajutorul neobositului reporter Alexandru Lancuzov, prezintă noutățile din traficul rutier. Este un program sobru, croit ca la Radiodifuziune, aliniat la puterea politică, scorțos, cu sforțări de a induce buna dispoziție, cu multe locuri anoste, fără elemente memorabile, nu rămâi cu prea multe lucruri după ce se termină. Un program făcut ca să nu-ți obosească mintea de dimineață! Dimpotrivă, să ți-o netezească.
Majoritatea covârșitoare a ascultătorilor „Matinal” este formată din persoane cu vârste de peste 60 de ani: 59%, arată ultimul sondaj de audiență realizat de IMAS și Mercury Research pentru Asociația Radio Audiență, organizație care patronează audiențele radio. Adică, cota de 59% din cei 962.000 de ascultători pe zi este reprezentată de persoane cu vârste de peste 60 de ani, la nivel național, de luni până vineri. Studiul mai arată că 61% din ascultători sunt persoane inactive profesional (pensionari). Din acest motiv, pauzele publicitare de la RRA sunt pline de reclame pentru medicamente și suplimente alimentare. De asemenea, cota de 21,7% din audiența programului este reprezentată de persoane cu vârste în 50 și 59 de ani. Astfel, 83% din ascultătorii „Matinalului” sunt persoane de peste 50 de ani. Adolescenții între 11 și 17 ani nu ascultă acest program, în sondaj fiind trecută cifra 0. Doar 4,4% dintre ascultători au vârste cuprinse între 18 și 29 de ani.
„Matinalul” este un program bătrânicios și încremenit, realizat de o echipă tânără pentru bătrâni și difuzat în prime-time pe cel mai puternic radio de stat. Cei mai mulți ascultători provin din Muntenia (27,3%) și Moldova (22,4%), iar 44,2% dintre ascultători au venituri lunare de peste 2.500 de lei. Configurația pe sexe este echilibrată: 51,6% sunt bărbați și 48,4%, femei.
În funcție de educație, 39% dintre ascultătorii „Matinalului” sunt persoane cu studii superioare, în timp ce studiile medii sunt reprezentate în proporție de 38,5%. Sunt rețele de radio comerciale care se pot lăuda cu ponderi mai mari ale studiilor superioare: „Morning Glory cu Răzvan Exarhu” de la Rock FM (78,3%), Magic FM (68,6%), Digi FM (60%) și Virgin Radio (53,2%).
Publicul de la Antena Satelor reflectă starea satului românesc
Antena Satelor, radioul care vizează mediul rural, este corect așezat în preferințele ascultătorilor de la începutul unei zile. Profilul publicului reflectă, în fapt, starea satului românesc din realitate. A avut o medie de 248.400 de ascultători pe zi, la nivel național, în perioada august-decembrie 2023, zile lucrătoare. Circa 62% dintre aceștia au studii primare și doar 10%, studii superioare. Dar ponderea ascultătorilor cu vârste de peste 60 de ani este mult mai mică decât la RRA: 44,5%. În fapt, ascultătorii cu vârste de peste 50 de ani sunt în proporție de 72% (față de 83% la RRA). 68% sunt persoane inactive la Antena Satelor. Majoritatea ascultătorilor provin din Muntenia (47%). În funcție de venituri, 38,7% din ascultătorii Antenei Satelor au declarat că acestea variază între 1.150 de lei și 2.500 de lei, iar 26% au venituri între 850 de lei și 1.150 de lei. Doar 13% au venituri de peste 2.500 de lei. Studiul arată că 57% din audiență nu lucrează, 8,8% sunt întreprinzători particulari și 12% lucrează temporar.
PR cultural, nimic mai mult
Pentru că tot românul este sensibil la cultura română, să analizăm și profilul ascultătorilor la Radio România Cultural (RRC)! Audiența zilnică a fost de 115.700 de persoane la nivel național, în intervalul orar 7.00 – 10.00. Mai mică decât la Antena Satelor și decât la principalele stații comerciale. Persoanele cu vârste de peste 60 de ani dețin o cotă de 37,4% din audiența radioului. RRC este un radio de PR și promovare pentru lumea culturală. Nu se face jurnalism cultural, ci PR, ocolind subiectele grele din lumea culturală autohtonă. Dar e bun și PR-ul ăsta pentru cultură, decât deloc!
Un sfert din audiența RRC are vârste cuprinse între 50 și 59 de ani. Publicul cu vârste între 18 și 29 de ani este în proporție de 2%, în timp ce grupa de vârste 30-39 este de 10,5%. Persoanele cu studii superioare sunt majoritare: 62%. Cei mai mulți ascultători provin din Transilvania (25%) și Moldova (25,2%). Bucureștenii nu sunt prea interesați de programele culturale, ponderea acestora din audiența postului fiind de 8,4%. Circa 29% din audiență nu lucrează și 31% sunt salariați cu funcții de conducere și studii superioare. Este radioul public cu cea mai mare cotă de ascultători care au declarat că au venituri lunare de peste 2.500 de lei: 62%.
Radioul public tot promite, ori de câte ori sunt instalați oameni noi la conducere, desemnați politic, firește!, că va întineri audiența. O promisiune specifică clasei politice. Mai degrabă, sloganul radioului public pare încremenit într-o aroganță ce se transmite din generație în generație: „Merge și așa!”
