Clădirea din București care a lăsat pe toată lumea cu gura căscată. A fost proiectată într-o singură noapte și era cea mai modernă din oraș

Blocul Patria, cunoscut în trecut și sub numele de blocul ARO (Asigurarea Românească), aflat pe bulevardul Magheru din București, este considerat una din piesele de rezistență ale stilului architectonic modernist din România, reprezentat de prolificul architect Horia Creangă.

Pe terenul fostei vile a lui Alexandru Marghiloman

Blocul ARO se află pe lista monumentelor istorice și este o realizare emblematică și un moment de cotitură al arhitecturii moderne interbelice a Bucureștiului.

Blocul s-a născut în urma unui concurs organizat, în 1929, de sociatatea Asigurarea Românească, care dorea un nou sediu pe unul din bulevardele importante ale Capitalei. Terenul pe care s-a construit blocul ARO a fost cel pe care se afla fosta vilă a lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru.

Arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă) a fost cel care a realizat proiectul iar echipa lui (Ionel Creangă, Lucia Dumbrăveanu) a fost cîștigătoarea acestui concurs.

Horia Creangă, părintele a zeci de clădiri moderne din București

După absolvirea Școlii de Arte Frumoase din Paris (1924) și un stagiu în atelierul lui Gustav Umbdenstock din Paris, între 1927 și 1943, Horia Creangă a proiectat în România peste 75 de clădiri moderne: vile, blocuri de apartamente, locuințe ieftine, clădiri publice importante de diferite tipuri, clădiri industriale.

Din motive întemeiate, contemporanii săi obișnuiau să considere arhitectura sa drept cel mai bun exemplu de modernism din România, Creangă fiind autorul primei clădiri moderne importante din centrul Bucureștiului: blocul ARO cu zece etaje, cu apartamente și un cinematograf (Patria).

„Am conceput ARO într-o noapte, ca în vis”

„Am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis, în forma, volumetria pe care o vedem. Ulterior  s-au ivit greutăți considerabile ca să încadrăm imobilul în plafonul financiar foarte limitat al clientului”, declara la avea vreme Horia Creangă, potrivit Via București.

Forma blocului a stârnit controverse în acei ani, unii considerând că Creangă a fost „influențat de vreun modernist”. Henriette Delavrancea, una din primele femei architect din București, spunea: „Aceste masive arhitecturale cântăresc greu, turnul robust de asemnea. Omul seamănă cu arhitectura pe care o face”.

Înaintea vremii sale

Blocul ARO îndeplinea cerințele unui imobil modern și polivalent. Sub apartamente se aflau spații comerciale, ulterior barul Melody, dar și cunoscutul cinematograf ARO (ci 1.200 de locuri, cu aer condiționat la acea vreme), rebotezat Patria.

Noutatea era structura volumului clădirii, cu două aripi, cea dinspre bulavardul Magheru (șapte etaje) și cea din strada Arthur Verona (patru etaje), având ultimele două etaje „retrase față de planul principal”, și care se uneau cu turnul principal, de zece etaje.

„Totul se înscrie într-o linie mare continuă, orizontală, în care se încadrează circulația vehiculelor. Numai intersecțiile de străzi sunt acuzate prin motive de oprire verticală, și acelea retrase din primul plan pentru a face mai puțin simțită această rupere de continuitate”, explica Horia Creangă.

Restricțiile financiare ale anilor 30 au împiedicat echipa lui Horia Creangă să folosească materialele și finisările de calitate pe care acesta le avea în plan. Ulterior, starea blocului s-a degradat, multe din aspectele originale fiind ignorate sau lăsate în paragină.