Parlamentul a reușit o nouă performanță, să „audieze” zece candidați pentru șefia CNSAS în doar șase minute, fără ca pretendenții la funcție să poată spune un cuvânt despre ei. Mai mult, unora dintre aceștia le lipsesc legăturile cu domeniul pentru care au fost propuși și unde leafa brută e de 16.000 de lei.
Zece persoane și-au depus CV-urile și au fost pe lista de audieri de la comisiile juridice reunite din Camera Deputaților și Senatului. Procedura s-a desfășurat în dimineața zilei de marți, 26 martie, iar candidații au vizat o funcție în cadrul Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), adică la instituția care furnizează informații privind persoanele are au colaborat cu Securitatea sau au fost angajate ale instituției de forță, înainte de 1989.
Mai mult, CNSAS este instituția unde sunt verificați candidații la diferite funcții publice, de la pretendenții la președinția României până la candidații pentru funcția de primar sau europarlamentar. Membrii CNSAS au sarcina să verifice cine a avut și cine nu legături cu Securitatea, în calitate de lucrător sau colaborator, precum și dacă unii dintre candidați au făcut poliție politică.
Sunt scoase la concurs 9 locuri în colegiul responsabil de coordonarea activității CNSAS (șapte pe filieră parlamentară, unul la propunerea Guvernului și ultimul de la Administrația Prezidențială). Așadar, una din persoanele presupus audiate va rămâne pe dinafară. Potrivit informațiilor Libertatea, candidata USR (Germina Nagâț) ar urma să fie respinsă.
Tot procesul de audiere a durat 6 minute (un timp îmbunătățit față de 2018, când a durat 12 minute), în care președinta de ședință, Laura Vicol, doar le-a enumerat numele, iar parlamentarii juriști au dat avize pozitive pe bandă rulantă. Nu a fost nicio minimă prezentare a celor zece candidați.
De la politica în Oltul natal la vârful CNSAS
În lista de candidați și-au făcut loc persoane fără legături cu domeniul istoriei sau a științelor politice, dar bine conectate politic. PSD a prezentat cele mai multe propuneri controversate. Florin Homorean, fost administrator public al orașului Drăgănești-Olt (județul Olt), este unul dintre pretendenții avizați de PSD.
Înainte de a fi administrator public al orașului Olt, între decembrie 2019 și august 2023, Homorean a fost prefect, iar de-a lungul timpului a mai bifat funcții la Garda de Mediu sau la Ministerul Mediului. Viitorul membru al Colegiului CNSAS și-a luat diploma de licență la Facultatea de Fizică din cadrul Universității din București, iar cursurile postuniversitare le-a făcut la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității din Craiova.
PSD îl mai propune pentru un nou mandat pe Cătălin Precul, membru al Colegiului CNSAS și în perioada 2018-2024, iar din 2019 chiar secretar al instituției. Anterior, Precul nu prea s-a intersectat cu domeniul unde vizează să se angajeze acum. În perioada 2016-2018, a fost consilier la cabinetul președintelui CJ Botoșani (la acea vreme social-democratul Costică Macaleți), iar anterior a avut locuri de muncă unde atenția era pe gestionarea fondurilor europene nerambursabile sau activitate mai mult politică. De exemplu, în perioada 2015-2016 a fost reprezentant al Ligii Aleșilor Locali Botoșani. Precul a terminat Facultatea de Drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Andreea Grigorescu, sprijinită tot de PSD, potrivit informațiilor Libertatea, este de profesie avocat. Din 2004 aceasta a lucrat la mai multe case de avocatură. Grigorescu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București.
Guvernul Ciolacu continuă cu Buchet
Tot pe filieră PSD, dar ca propunere din partea Guvernului României, este Constantin Buchet, actual președinte al CNSAS, prima dată pus în funcție în perioada când la Palatul Victoria era Viorica Dăncilă, iar omul care negocia majoritățile era Liviu Dragnea. Buchet este cercetător și cadru didactic de peste 20 de ani. Buchet a fost membru în Colegiul CNSAS la mijlocul anilor 2000, dar din partea Partidului România Mare (condus de Corneliu Vadim Tudor), de unde a demisionat în 2005, în urma unui scandal public legat de apărarea președintelui PRM. Buchet e favorit să fie ales și președinte al instituției (votul va fi dat în spatele ușilor închise de cei din Colegiul CNSAS, după alegere) pentru a doua oară.
AUR l-a propus pentru CNSAS pe Adrian Petcu, în prezent consilier superior în cadrul CNSAS. Petcu lucrează din 2000 la Direcția de Cercetare a CNSAS, fiind licențiat în istorie, la Universitatea din București, iar masteratul l-a urmat tot la Facultatea de Istorie din cadru aceleiași facultăți.
USR solicită reînnoirea mandatului Germinei Nagâț, cea care din 2001 până în 2018 a fost director la Direcția Investigații din cadrul CNSAS. Nagâț este una dintre persoanele cunoscute în domeniul investigațiilor referitoare la persoane care au colaborat sau au fost lucrători ai Securității. De asemenea, UDMR vrea să meargă mai departe tot pe mâna lui Ladislau Antoniu Csendes, cel mai vechi membru CNSAS, care ar urma să fie la al cincilea mandat.
Administrația Prezidențială l-a propus pentru Colegiul CNSAS pe Sorin Mărgărit, directorul general adjunct al Muzeului Național Cotroceni, funcție pe care o deține din septembrie 2020. Anterior, Mărgărit a fost șef serviciu la Ministerul Culturii, în perioada august 2018-martie 2019, iar în perioada 2015-2018 a fost consilier al SC Elcen SA. Născut în 1982, Mărgărit și-a luat licența în istorie în 2019. Așadar, a absolvit studiile superioare la 37 de ani, potrivit primei file a CV-ului care a ajuns pe masa deputaților și senatorilor juriști. Din 2020, este înscris la doctorat, tot în istorie.
PNL, pe cale să iasă cu un membru în plus
Cu toate că are deja o persoană propulsată în conducerea CNSAS, pe Sulfina Barbu (inginer geofizician la bază), liberalii au negociat încă două funcții, nu una. Conform algoritmului, cu respectarea configurației politice, PNL ar avea dreptul la doi membri (așadar doar încă unul în noua garnitură validată de Parlament), USR la unul, AUR unul, iar PSD trei membri. Liberalii îl propun pentru un nou mandat pe Dinu Zamfirescu (născut în 1929), urmaș al Brătienilor, membru CNSAS din 2012. O propunere nouă a PNL este istoricul Mădălin Hodor (născut în 1977), dintr-o generație mult mai tânără. Hodor lucrează la CNSAS din anul 2000.
Una dintre surprizele de la audieri este faptul că PSD nu l-a mai sprijinit pe Adrian Cioflâncă pentru un nou mandat. Cioflâncă este unul din cei mai cunoscuți istorici în ceea ce privește regimurile totalitare și autoritare, mai ales pe zona extremismului de dreapta.
