Executivul Uniunii Europene a declanșat o procedură de încălcare a tratatului împotriva Budapestei și cere guvernului Viktor Orban să ia măsuri pentru schimbarea unei legi criticate de societatea civilă, de presa independentă și de opoziția din Ungaria, scriu Reuters și The Guardian.
Comisia Europeană a anunțat că face primul pas în direcția unei acțiuni în justiție împotriva Ungariei în legătură cu o nouă lege despre care a afirmat că încalcă principiul democrației, sporind astfel tensiunile cu Budapesta în timp ce continentul intră într-un sezon electoral tensionat.
Premierul ungar Viktor Orban se află deja de ani de zile în conflict cu Bruxelles-ul în ceea ce privește normele democratice.
Dar în ultimele luni, relația s-a deteriorat și mai mult, pe fondul îngrijorărilor că un guvern maghiar din ce în ce mai izolat urmărește o politică externă favorabilă Rusiei și subminează unitatea occidentală, scrie The Guardian.
În timp ce Budapesta a susținut că adoptă reforme în conformitate cu solicitările UE, criticii spun că Orban acționează pentru a-și consolida și mai mult puterea în țară.
În decembrie anul trecut, parlamentul Ungariei a aprobat o lege care creează un nou birou de protecție a suveranității, cu puteri extinse de investigare a cetățenilor activi în viața publică.
Noul birou – care este condus de o persoană cu legături strânse cu partidul de guvernământ, Fidesz – poate solicita serviciilor de informații din Ungaria informații despre persoane și organizații, totul fără supraveghere judiciară.
Într-o declarație dată publicității miercuri, Comisia Europeană a anunțat că a decis să trimită Ungariei o notificare, primul pas către un proces la Curtea de Justiție a UE.
„Comisia consideră că legislația ungară în cauză încalcă mai multe prevederi ale dreptului primar și secundar al UE”, a precizat Comisia.
Aceasta a furnizat o listă lungă de standarde pe care consideră că noua lege le subminează, inclusiv „principiul democrației și drepturile electorale ale cetățenilor UE”, precum și „dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de asociere, drepturile electorale ale cetățenilor UE, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil”.
Această decizie intervine într-un moment tensionat în relația complexă dintre Bruxelles și Budapesta, în condițiile în care o parte din finanțarea UE pentru Ungaria rămâne înghețată din cauza problemelor legate de statul de drept și în timp ce blocul comunitar se pregătește pentru alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
De asemenea, vine după critici semnificative la adresa noii legi în interiorul și în afara Ungariei.
Instituțiile media independente din Ungaria au avertizat că legea „ar putea să restrângă grav libertatea presei”, în timp ce principalele organizații ale societății civile au avertizat că aceasta „face parte din încercarea guvernului de a reduce la tăcere toate vocile critice”.
Legea a fost criticată și de guvernul SUA.
Într-un interviu acordat luna trecută cotidianului The Guardian, ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, a declarat că înființarea noului birou de protecție a suveranității reprezintă „un pas serios înapoi în democrația maghiară”.
Comisia Europeană a declarat că Ungaria are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea sa.
