Budapesta și Varșovia au dat de înțeles că ar putea bloca declarația summitului informal al UE care se desfășoară la Granada, vineri, dacă partenerii europeni nu le vor asculta nemulțumirile, scriu AFP și The Guardian.
Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au întâlnit vineri la summitul din Spania, la două zile după ce au convenit, prin vot majoritar, asupra unui pachet de reforme privind migrația, respins vehement de Varșovia și Budapesta.
După o zi tensionată la summitul de joi al Comunității Politice Europene, liderii UE au început o reuniune informală a consiliului în orașul Granada, în sudul țării, cu migrația în fruntea discuțiilor, dar și chestiuni precum extinderea și susținerea pentru Ucraina pe agendă.
Guvernul populist al Poloniei, care se va confrunta cu alegeri generale săptămâna viitoare, a calificat planurile europene de revizuire a normelor privind migrația drept un „diktat” din partea Bruxelles-ului și a Berlinului.
Asta în ciuda faptului că reformele au fost aprobate și susținute de guvernul de extremă-dreapta al Italiei.
A existat, de asemenea, un răspuns furios din partea Ungariei, al cărei prim-ministru Viktor Orban a declarat că reforma, care obligă statele să primească o parte din migranți sau să îi plătească pe cei care fac acest lucru, echivalează cu un „viol legal”, scrie AFP.
„Polonia și Ungaria nu au fost mulțumite de propunere, așa că, după acest lucru, nu există nicio șansă de a avea vreun fel de compromis și acord privind migrația. Din punct de vedere politic, este imposibil, pentru că din punct de vedere legal am fost, cum să spun, violați”, a spus Orban.
Unul dintre cele mai disputate subiecte între statele membre ale UE, migrația, a devenit tot mai urgent în ultimele luni, după ce mii de solicitanți de azil au debarcat pe insula italiană Lampedusa, subliniind urgența consolidării unui răspuns european unificat.
Gazdele spaniole nu au reușit să pună criza pe agenda summitului de joi al Comunității Politice Europene, care grupează UE cu vecinii lor europeni. Însă liderii Italiei și Marii Britanii au organizat o întâlnire paralelă, susținută de Franța și Olanda, pentru a promova un plan care să împiedice navele care transportă solicitanți de azil să pornească spre Europa.
În această săptămână, statele membre au convenit cu o majoritate de voturi asupra părții finale a unei ample reforme a normelor privind gestionarea solicitanților de azil și a migranților ilegali, făcând presiuni asupra Parlamentului European pentru a transforma acordul în lege, înainte de alegerile de anul viitor.
Noul Pact privind migrația și azilul ar urma să încerce să reducă presiunea asupra țărilor din prima linie, precum Italia și Grecia, prin relocarea unor migranți în alte state membre ale UE. Statele care se opun găzduirii solicitanților de azil ar fi obligate să le plătească pe cele care aleg să găzduiască migranți.
Prim-ministra italiană Georgia Meloni s-a declarat „mulțumită” de direcția în care se îndreaptă Europa.
„Ambițiile Europei în ceea ce privește migrația devin mai pragmatice în ceea ce privește legalitatea, cu dorința de a combate traficanții de persoane și de a opri imigrația ilegală”, a declarat ea joi..
O parte esențială a pactului este un mecanism obligatoriu pentru a ajuta statele membre care se confruntă cu un aflux brusc de solicitanți de azil, cum s-a întâmplat în 2015-2016, când sute de mii de persoane au sosit în Europa, majoritatea din Siria.
Atât Polonia, cât și Ungaria au luptat în repetate rânduri împotriva pactului și au insistat ca declarația finală a summitului de la Granada să includă o referire la necesitatea unui vot unanim în privința reformei migrației, au declarat surse diplomatice.
Dezacordul asupra pactului ar putea bloca o declarație comună pe tema migrației, așa cum s-a întâmplat la un summit de la Bruxelles la începutul lunii iulie. Un diplomat polonez a declarat pentru The Guardian că cele două țări sunt dispuse să blocheze declarația finală a summitului, dacă nemulțumirile nu le sunt luate în considerare.
Însă textul discutat pentru summitul de vineri include un limbaj mai ferm. Potrivit unei ciorne văzute de AFP, acesta spune că imigrația ilegală trebuie „abordată imediat și cu hotărâre” și se referă la „intensificarea returnărilor” de migranți.
De asemenea, textul afirmă hotărârea UE de a crea „parteneriate cuprinzătoare reciproc avantajoase cu țările de origine și de tranzit”, cum ar fi cel semnat în iulie cu Tunisia, pentru a reduce numărul de migranți care sosesc din această țară.
Pactul privind migrația trebuie acum să fie supus dezbaterii Parlamentului European, în speranța că va fi adoptat înainte de viitoarele alegeri, care ar putea determina o schimbare semnificativă în componența legislativului UE, având în vedere ascensiunea partidelor de dreapta în mai multe țări din UE.
Cel puțin teoretic, adoptarea pactului privind migrație ar trebui să convingă Austria să renunțe la veto-ul impus aderării României și Bulgariei la Schengen. Președintele Klaus Iohannis a declarat însă joi că nu crede că adoptarea pachetului de reforma va convinge Viena.
„Este nevoie de mai multe negocieri”, a spus șeful statului.
