Gheorghe Dincă și-a tras energie electrică în „casa ororilor” din Caracal printr-o instalație montată în spatele contorului de tensiune, amplasată într-o cameră în care numai el avea acces, astfel că racordarea ilegală nu putea fi nici înregistrată, nici depistată. Dincă a dat dovadă de „inventivitate” în realizarea instalației clandestine, însă judecătorii au reținut acest lucru în defavoarea lui.
Gheorghe Dincă a fost condamnat pe fond la Judecătoria Caracal la o pedeapsă de 1 an și 6 luni pentru infracțiunea de folosire de instalații clandestine pentru ocolirea echipamentelor de măsurare și la 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt.
Cum Gheorghe Dincă (70 de ani) a fost condamnat deja la pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal pentru violarea și uciderea Alexandrei Măceșanu și Luiza Melencu, în urma contopirii pedepselor acesta s-a ales tot cu 30 de ani de închisoare.
Iată ce reține Judecătoria Caracal cu privire la ultima condamnare a „monstrului din Caracal”, pronunțată pe 06.12.2023:
„În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, instanța reține, în defavoarea inculpatului, faptul că, în ceea ce privește fapta prevăzută de art.92 alin.(2) din Legea nr.123/2012 (n.r. – folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea), acesta a dat dovadă de inventivitate, construind și folosind o instalație constând într-o intervenție neautorizată asupra capacului din metal care fixa elementele LF 100 A (n.r. – siguranța de 100 amperi), în partea activă a fazelor aferente R, S și T, acel capac fiind găurit, iar pe una din faze era înfiletată o bară metalică care făcea legătura din faza activă și alimenta printr-un cablu un întrerupător tip heblu.Din acel heblu erau conectate mai multe cabluri electrice care pătrundeau în imobil și alimentau cu tensiune, energia consumată în acest mod nefiind înregistrată de contor și nefiind facturată de furnizor.Mai mult, această instalație nu putea fi detectată de către reprezentanții persoanei vătămate nici cu ocazia citirii contorului, nici cu ocazia înlocuirii acestuia, dat fiind că se afla într-o altă încăpere în spatele peretelui pe care era fixat contorul, încăpere în care avea acces numai inculpatul.În ceea ce privește fapta de furt de energie electrică, dar și fapta de a folosi instalația clandestină, se observă, în defavoarea inculpatului, faptul că acesta le-a săvârșit în formă continuă pentru o perioadă îndelungată de timp, raportat și la prejudiciul creat părții civile (ce va fi analizat mai jos), cât și prin prisma consumatorilor identificați la fața locului.În ceea ce privește starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită si natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, instanța constată că, în ceea ce privește infracțiunea de furt reținută în sarcina inculpatului, aceasta este una de rezultat, ce se consumă la momentul producerii acestuia, adică la momentul producerii prejudiciului în patrimoniul persoanei vătămate concretizat în valoarea energiei electrice sustras, prejudiciul fiind unul însemnat, așa cum se va observa cu ocazia analizei acțiunii civile formulate de aceasta.Raportat la infracțiunea de folosire de instalații clandestine pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, instanța observă că aceasta este una de pericol, urmarea constând în crearea unei stări de pericol consecință a nerespectării dispozițiilor legale care reglementează domeniul energiei electrice. În acest sens, instanța constată că norma care incriminează această din urmă infracțiune are în vedere protejarea relațiilor sociale referitoare, printre altele, și la siguranța activităților desfășurate în sectorul energiei electrice, iar, inculpatul prin nesocotirea dispozițiilor legale a întreprins activități ce puteau avea urmări mai grave, mai ales că acestea nu dispune de cunoștințe de specialitate în domeniu.Cu privire la conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, instanța reține că, deși inculpatul a manifestat o atitudine cooperantă față de organele judiciare, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul judecății, acest comportament este unul normal, calitatea sa în proces, de suspect și apoi de inculpat, impunându-i aceste obligații.Este de observat că inculpatul nu a manifestat, însă, o atitudine sinceră, declarațiile sale încercând să conducă organele judiciare pe piste false, ceea ce denotă faptul că acesta nu a înțeles gravitatea faptelor sale și nu a existat o schimbare în atitudinea sa în acest sens, aspect ce va fi reținut în defavoarea sa.Cu privire la motivul săvârșirii infracțiunii, se reține, în defavoarea sa, că inculpatul a săvârșit faptele determinat fiind de necesitatea de a obține energie electrică pentru folosirea diverselor utilaje din gospodărie, dar care ar fi generat costuri foarte mari, dorind, astfel, să ocolească echipamentele de măsurare și să nu achite contravaloarea energiei utilizate în mod realAvând în vedere aplicarea criteriilor de mai sus la situația concretă din cauză, instanța urmează a alege, ca pedeapsă ce urmează a fi aplicată inculpatului, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, pedeapsa închisorii. Astfel, instanța consideră că, în aprecierea referitoare la alegerea speciei de pedeapsă, au cântărit mai mult aspectele reținute în defavoarea inculpatului, respectiv faptul că infracțiunile săvârșite au un nivel de gravitate crescut, prejudiciul produs fiind unul ridicat, inculpatul a manifestat un comportament procesual prin care a dovedit că nu a conștientizat gravitatea faptelor comise”, se arată în motivare.
