Culisele acordului pentru eliberarea ostaticilor. Cum au negociat SUA, Israel, Hamas și Qatar un prim armistițiu în sângerosul război din Gaza

Eforturile de negociere a unui compromis au început imediat după atacul din 7 octombrie, dar bazele acordului au început să fie puse la punct abia câteva săptămâni mai târziu, după ce administrația Biden a avut încredere că comunicarea cu Hamas, prin intermediul Qatarului, este eficientă, scriu Politico și CNN.

Pe 14 noiembrie, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Joe Biden au convenit prin telefon că sunt gata să accepte condițiile generale ale unui acord pentru eliberarea a 50 de femei și copii care erau ținuți ostatici în Gaza.

Un progres major fusese înregistrat cu două zile mai devreme, pe 12 noiembrie. Hamas oferise, după mai multe refuzuri, informații pentru identificarea a zeci de ostatici – vârsta, sexul și naționalitatea acestora. Informațiile au confirmat că numeroși copii fuseseră luați prizonieri în timpul atacului terorist din 7 octombrie.

După convorbirea dintre cei doi lideri, discuțiile au continuat în Israel, între oficialii israelieni și Brett McGurk, coordonatorul Consiliului Naţional de Securitate al SUA pentru Orientul Mijlociu. „Avem nevoie de acordul ăsta”, i-ar fi spus Netanyahu lui McGurk, potrivit Politico.

Presat de familiile ostaticilor, de partenerii de guvernare și de opoziție, dar și de sondajele care reflectă opinia nefavorabilă a populației, premierul israelian avea într-adevăr mare nevoie de o victorie pe acest front.

În cele din urmă, acordul a fost încheiat, deși succesul lui va fi evident doar după eliberarea propriu-zisă a celor 50 de persoane.

În schimbul ostaticilor, Israelul va elibera aproximativ 150 de prizonieri palestinieni, femei și adolescenți, în timp ce luptele din războiul de șase săptămâni se vor întrerupe pentru patru-cinci zile, începând de joi.

Eliberarea a încă 10 ostatici, în plus față de cei 50, va aduce încă o zi suplimentară de pauză a conflictului, a declarat marți seară biroul lui Netanyahu.

La un pas de blocaj

Evident, negocierile nu au fost deloc simple. La câteva ore după întâlnirea lui McGurk cu Netanyahu, din 14 noiembrie, palestinienii au părut să facă un pas în spate.

Qatarul – care a jucat rolul principal de mediator – nu a mai putut să ia legătura cu Hamas. Când oamenii organizației teroriste au revenit la discuții, au amenințat că vor bloca negocierile.

Hamas a început să ceară Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), care atacaseră spitalul Al-Shifa, să părăsească incinta unității medicale. IDF a refuzat, dar a indicat că va menține spitalul în funcțiune.

Odată ce discuțiile au fost reluate, Biden – care se afla la San Francisco, după ce tocmai terminase un summit cu președintele chinez Xi Jinping – a mai vorbit o dată la telefon cu emirul din Qatar.

Mesajul său, scrie CNN: timpul a expirat. Emirul i-a dat asigurări lui Biden că va face tot posibilul pentru a încheia acordul.

A doua zi, McGurk s-a întâlnit personal cu emirul la Doha pentru a examina textul acordului final care, în acel moment, avea aproximativ 5-6 pagini. Acesta prevedea modul în care femeile și copiii vor pleca în prima fază, precum și stimulente pentru ca Hamas să elibereze mai mulți ostatici dincolo de această etapă.

Directorul CIA, Bill Burns, a fost contactat telefonic la întâlnire. Cabinetul de război al Israelului a aprobat duminică acordul după ce a făcut modificări minore, iar textul acordului a fost transmis pentru ultima dată către Hamas, de emirul Qatarului.

Aceasta este oferta finală, a transmis emirul. Marți dimineață, Hamas le-a răspuns interlocutorilor săi din Qatar că sunt de acord.

O negociere „pilot”

Eforturile de negociere a unui compromis au început de fapt imediat după atacul Hamas din 7 octombrie, dar bazele acordului au început să fie puse la punct abia câteva săptămâni mai târziu, după ce administrația Biden a avut încredere că comunicarea cu Hamas prin intermediul celor din Qatar a fost eficientă.

Oficialii aveau să descrie ulterior această negociere drept o negociere „pilot”.

Concret, pe 23 octombrie, Casa Albă a reușit să obțină eliberarea a două ostatice americane – Natalie și Judith Raanan.

În timp ce mama și fiica își croiau drum prin Gaza, consilierul pe probleme de securitate națională Jake Sullivan, consilierul principal adjunct pe probleme de securitate națională Jon Finer și McGurk erau strânși în biroul lui Sullivan, urmărind în timp real mișcările ostaticelor.

Sursele au descris călătoria lor de mai multe ore ca fiind „chinuitoare”. Când femeile au ajuns la frontieră, însărcinatul cu afaceri Stephanie Hallett le aștepta. În acest moment, Biden i-a dat un telefon tatălui lui Natalie Raanan pentru a-i comunica vestea.

Eliberarea celor două femei a fost o dovadă că administrația de la Casa Albă a reușit să stabilească cu succes un mijloc de comunicare și negociere cu Hamas, prin intermediul Qatarului. Și a declanșat ceea ce avea să devină în cele din urmă un efort de săptămâni întregi pentru a asigura eliberarea unui grup mai mare de ostatici, scrie CNN.

Bazele unei tranzacții

După ce israelienii l-au delegat pe directorul Mossad să negocieze în privința ostaticilor, americanii l-au implicat și ei pe șeful CIA, Burns. La Doha, prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani a discutat direct cu liderul politic de rang înalt al Hamas, Ismail Haniyeh, a declarat o persoană familiarizată cu discuțiile.

În mai multe apeluri telefonice din octombrie, Biden l-a informat pe Netanyahu că există o cale pentru ca un grup mare de ostatici să fie eliberat. Pe 24 octombrie, Hamas a părut să accepte condițiile unui acord de eliberare a femeilor și copiilor.

Oficialii americani și israelieni au deliberat intens dacă Israelul ar trebui să își amâne invazia terestră. În cele din urmă, Israelul nu a fost convins și a început invazia terestră, pe 27 octombrie.

În săptămânile care au urmat, SUA, Israelul și Qatar negociat totuși cu Hamas fiecare detaliu al unui posibil acord: calendarul, numărul de ostatici, coridoarele de trecere.

Blinken s-a întors în Israel la începutul lunii noiembrie pentru a face presiuni asupra guvernului israelian să accepte „pauze umanitare”, ceea ce, potrivit SUA, ar ajuta la obținerea acordului.

Deși a existat un acord de principiu, după ce Blinken s-a întâlnit cu Netanyahu și cu cabinetul de război, premierul israelian a respins public ideea la doar câteva ore după acea întâlnire. A fost nevoie de zile întregi de presiuni din partea SUA pentru ca guvernul israelian să instituie și să recunoască „pauzele tactice”.

Discuțiile au părut uneori să se desfășoare dureros de lent, scrie Politico

Oficialii israelieni și americani au insistat inițial ca toate femeile și copiii să iasă din Gaza. Hamas a garantat doar 50 și a refuzat să prezinte informații de identificare a ostaticilor.

În momentul în care Burns s-a întâlnit la Doha cu emirul Qatarului și cu David Barnea, directorul Mossad, faptul că nu existau informații de identificare a ostaticilor era un punct de blocaj major.

Pe 12 noiembrie, Biden l-a informat pe emirul Qatarului că negocierile nu pot avansa fără aceste informații, în ceea ce un înalt oficial al administrației a descris drept o „convorbire foarte importantă și foarte intensă”. La scurt timp după aceea, Hamas a cedat în cele din urmă, părând să garanteze că orice acord final va implica eliberarea a 50 de femei și copii ostatici.

Etapele următoare

După ieșirea lor în siguranță din Gaza, ostaticii eliberați vor primi îngrijiri medicale în Israel, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, sugerând că unii dintre ei ar putea avea nevoi medicale pe termen mai lung după șase săptămâni petrecute în „condiții abominabile”.

Oficialii americani au sugerat marți că acordul va deschide în cele din urmă calea pentru eliberarea altor ostatici.

Un oficial de rang înalt al administrației americane a declarat că Casa Albă rămâne „hotărâtă să îi aducă pe toți americanii acasă” și a sugerat că acordul este structurat astfel încât „să stimuleze în mare măsură eliberarea tuturor” ostaticilor.

Un acord de eliberare a ostaticilor ar „debloca potențialul de livrare a mai multor ajutoare umanitare” în Gaza, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matt Miller.