Cum a fost politizată instituția Avocatului Poporului. Consiliera lui Emil Boc, un fost procuror-general și un șef din MAI, oamenii din jurul Renatei Weber

După mandatul lui Victor Ciorbea în timpul guvernării PSD-Liviu Dragnea, atunci când instituția Avocatului Poporului a asistat impasibilă la zecile de modificări peste noapte din justiție, aceeași instituție, condusă acum de Renate Weber, pare a juca același rol pasiv în timpul actualei guvernări PSD-PNL. Ultimul episod ce vine să confirme această pasivitate este ordonanța privind comasarea alegerilor europene cu cele locale, instituția Avocatului Poporului alegând să se eschiveze în condițiile în care a fost petiționată să atace actul normativ la CCR.

Politizarea Avocatului Poporului

Sorin Ioniță, directorul executiv al ONG-ului EFOR a relatat joi, 4 aprilie, că organizația pe care o conduce a trimis încă de la mijlocul lunii martie o petiție către Avocatul Poporului ce viza atacarea la CCR a OUG 21/2024 prin care au fost comasate alegerile europene cu cele locale. Argumente pentru această întemeierea acestei acțiuni sunt ușor de identificat, chiar plecând de la faptul că Executivul a apelat la o ordonanță de urgență pentru stabilirea datei alegerilor.

Așa cum notează politologul Sorin Ioniță, Avocatul Poporului a stat aproape o săptămână în expectativă și, după ce sesizarea făcută de cei de la REPER a fost admisă de ÎCCJ, trimițând astfel ordonanța în fața CCR, a transmis că oricum „mecanismul justiției constituționale a fost declanșat”, deci nu mai are rost să facă propria sesizare.

„Pe 14 martie EFOR a petiționat-o pe dna. Weber legat de OUG 21, asta cu comasarea alegerilor, care se ocupă de o chestie deloc imprevizibil-urgentă, ceea ce e vădit neconstituțional. AP studiază temeinic şi în tăcere timp vreo săptămână portalul instanței iar, pe 19 martie, constată cu bucurie că a fost admisă sesizarea partidului REPER pe aceeași temă.

Ca atare, AP răsuflă ușurat şi ne răspunde că “în cadrul astfel configurat” dacă tot s-au mișcat alții, nu mai e nevoie să facă ei nimica. Super-meserie, nene, să facă cetățenii treaba instituțiilor publice, dar ceva îmi spune că salariile pe luna martie la AP se vor lua, totuși. Nu de alta, dar nu-i de colea să studiezi zile întregi un portal de instanță așteptând să dispară de la sine cartoful fierbinte din poala ta”, a scris Sorin Ioniță pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce o privește pe Renate Weber, actualul avocat al poporului numit în 2019, apartenența ei politică este bine-cunoscută. Fostă consilieră a președintelui Băsescu, aceasta a avut trei mandate în Parlamentul European, toate câștigate pe listele PNL, de unde a trecut în 2018 la ALDE, partidul lui Tăriceanu, desprins din PNL. Cum în 2019 nu avea să mai obțină încă în mandat la Bruxelles, a fost numită în fruntea Avocatului Poporului.

Și aici experiența a fost una tumultoasă, însă merită amintit că în anul 2021, coaliția majoritară de la acea dată, PNL-USR-UDMR, vota revocarea acesteia din funcție. Decizia Parlamentului avea să fie întoarsă de către CCR, care a declarat-o neconstituțională, o decizie luată după ce Curtea a fost sesizată de cei de la PSD. Dincolo de Renate Weber, în instituția Avocatului Poporului lucrează și alți șase avocați adjuncți ai poporului, unii dintre aceștia, cu propriul trecut politic. Indemnizația anuală a acestora era în anul 2022 de peste 116.000 lei, cu circa 30% sub cea a Avocatului Poporului, care a încasat un salariu de peste 150.000 lei.

Adjuncții Avocatului Poporului și partidele din spatele acestora

Primul dintre cei șase adjuncți ai Avocatului Poporului este Molnar Zsolt, care se ocupă de domeniile drepturile omului, egalitatea de șanse, culte religioase și minorități naționale. Acesta a fost membru UDMR începând cu anul 2012, an în care reușea să obțină un mandat de deputat în Parlamentul României. Avea să fie unul dintre cei mai tineri deputați din istoria României, fiind ales la doar 29 de ani. Timp de patru ani, acesta avea să ia cuvântul în plenul Camerei de 20 de ori, totalizând o oră și cinci minute.

Merită notat că Zsolt Molnar nu are studii în Drept, acesta fiind licențiat în comunicare și relații publice la Universitatea Sapientia, secția din Târgu Mureș, (2004 – 2008), iar apoi, timp de trei ani, un master în administrație publică la UBB, timp de trei ani în perioada 2008-2011. Imediat însă după terminarea studiilor de licență, acesta avea să fie angajat consultant pe relații publice și comunicare ca cabinetul europarlamentarul maghiar Sogor Csaba. A urmat apoi alegerea sa în Parlament, în județul Timiș, lucru pe care nu l-a mai reușit patru ani mai târziu. În acel an dona UDMR-ului peste 15.000 lei, sumă ce depășea valoarea a 10 salarii minime pe economie în acel an.

La Avocatul Poporului avea să fie numit în anul 2018, după ce în anul anterior, în timpul mandatului premierului Grindeanu a fost angajat pe funcția de consilier al premierului la Secretariatul General al Guvernului.

Cynthia Carmen Deaconescu, este adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniile drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap. Cynthia Curt, după numele de domnișoară, este fosta asistentă universitară a lui Emil Boc, predând în continuare în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Aceasta și-a început mandatul la Avocatul Poporului în 2023, și are un lung istoric de funcții publice ocupate pe filiera vechiului PDL.

Astfel, dacă la finalul anilor 2000 a fost subprefect al județului Cluj, fiind ulterior cooptată și în echipa premierului Boc pe funcția de consilier de stat, în 2011 aceasta avea să fie numită în funcția de consul general la Barcelona. „Dacă vă veţi uita la CV-ul pe care îl are, veţi putea observa că are doctoratul în relaţii internaţionale, adică exact în domeniul în care lucrează”, își justifica atunci premierul Emil Boc decizia de numire în contextul în care presa o cataloga pe Cynthia Curt drept „blonda lui Boc”, cu referință la o altă blondă celebră a acelor ani.

Nu avea să stea decât un an în această funcție, revenind în administrația centrală pe funcția de inspector guvernamental, după ce înainte fusese și președinta Consiliului Național pentru Integritate. Astfel, perioada 2015-2022 avea să o găsească în cadrul Secretariatului General al Guvernului, dar și la CNI, doar ca membru titular însă.

Soțul acesteia este, începând cu anul 2019, Cătălin Deaconescu, consilier general în cadrul Primăriei București, fost lider al PNL Sector 3, în prezent prim-vicepreședinte al PNL București. A fost prefect al Capitalei între 2007 și 2008, iar funcția din conducerea PNL avea să-l propulseze în fruntea multor companii de stat. Enumerăm doar ASF, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a fost director de cabinet în Ministerul Economiei, apoi al Energiei, Electrocentrale București, Engie, etc..

În prezent ocupă o funcție de director în cadrul companiei Electrica Furnizare SA, compania care l-a luat în conducere pe Dumitru Chiriță. Salariul încasat de acesta la compania de energie este de peste 190.000 lei pe an (suma este anonimizată în majoritatea declarațiilor de avere ale celor doi). Presa a scris recent despre acesta ca făcând parte din echipa de campanie a doctorului Cătălin Cîrstoiu.

Ion Ganfalean, Avocatul Copilului. Sursa foto: Hepta

Cel de-al treilea avocat adjunct, pentru drepturile copilului, este Ioan Gânfălean, profesor la Universitatea din Alba Iulia, unde între 2008 și 2016 a fost decanul Facultății de Drept. Fără legături cu partidele politice, de numele său se leagă o serie de scandaluri cu care a fost asociată instituția Avocatului Poporului. În anul 2016 acesta a dat o recomandare scrisă pentru o lucrare științifică, un proiect de monografie, scrisă de un deținut închis la penitenciarul Aiud. Avea să iasă la iveală că acesta din urmă era condamnat pentru pedofilie. Doi ani mai târziu, profesorul Gânfălean avea să fie numit în funcția de avocat al copilului.

În anul 2019 presa avea să relateze pe larg cazul copiilor din centrele instituționalizate unde erau sedați, asta deși nu sufereau de vreun handicap. Avocatul Poporului a venit cu propriul raport critic la adresa situației, criticii subliniind însă faptul că, la fel ca în alte cazuri, vocea victimelor, a copiilor, a lipsit. Ultimul scandal vizează un concurs pentru funcția de consilier în cadrul Biroului Teritorial Alba, acolo unde, potrivit presei, dintre cei patru candidați înscriși, cel mai mare punctaj l-ar fi obținut Paul Gânfălean, nimeni altul decât fiul Avocatului Copilului.

Și PSD-ul își trimite omul la Avocatul Poporului

În 2023 avea să fie numit în funcția de avocat adjunct al poporului Emil Mihai Pașolea, de profesie avocat și care la alegerile din 2020 a obținut un mandat de consilier județean la Mehedinți pe listele PSD. Partidul avea să-l pună și pe listele pentru Senat la alegerile din acel an, însă acesta nu a prins un loc eligibil. Ultima declarație de avere, depusă în anul 2023, consemna faptul că din activitatea de avocat acesta a câștigat doar 38.313 lei în anul 2022. În anul 2020, acesta a contribuit la fondul de campanie al PSD cu 20.000 lei.

„Este o onoare pentru județul Mehedinți să aibă un reprezentant la acest nivel, în cea mai importantă instituție a statului ce are rolul de a proteja drepturile și libertățile cetățenilor. Mult succes, Emil Pașolea, în această calitate! Am încredere că vei reprezenta cu cinste județul Mehedinți.”, transmitea președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.

Pentru domeniul apărare, justiție, poliție și penitenciare a fost numit avocatul adjunct Mircea Criste. Acesta a fost judecător încă înainte de Revoluție, între 1996-1998 fiind judecător la Cutea de Apel Timișoara, iar apoi director general al Administrației Penitenciarelor. Emil Constantinescu avea să-l numească în funcția de procuror general în 1998, funcție în care avea să stea până în 2001, când avea să fie schimbat din funcție de Ion Iliescu, care-l trimitea ambasador în Macedonia. În prezent este profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă un curs de drept constituțional și instituții politice.

În anul 2014 acesta avea să se înscrie în Partidul Liberal Reformator, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu care avea să devină ALDE prin fuziunea cu Partidul Conservator în 2015. Potrivit ultimei declarații de avere, soții Criste dețin cinci terenuri, trei case și un apartament, trei autoturisme și titluri de stat în valoare de circa 130.000 euro. În anul 2011 aceștia au făcut un credit bancar de 300.000 euro. Suma poate părea mare, însă soția lui Mircea Criste este notar public, iar anul trecut a avut un venit de circa 600.000 lei. În 2010, Adevărul scria că soția fostului procuror a fost audiată într-un dosar în care fusese reținut Ionelaş Cârpaci, „naşul mafiei imobiliare ţigăneşti din Timişoara”.

Ultimul și cel de-al șaselea avocat adjunct, pentru prevenirea torturii și a altor pedepse inumane în locurile de detenție este Ionel Nicolae. Născut în 1954, acesta a activat ca avocat între 1979 și 1986, an în care a trecut la serviciul juridic din cadrul Direcţiei de Paşapoarte, Evidenţa Străinilor şi Controlul Trecerii Frontierei. După 1990 devine ofițer în cadrul aceleiași direcții în cadrul Serviciului Control și Anticorupție. Începând cu anul 1998 ajunge șef al Direcției Pașapoarte, apoi Evidența Persoanelor până în anul 2005, când se pensionează.

Rămâne însă în administrația centrală, fiind consilier în cadrul AEP între 2006 și 2010, apoi consilier al ministrului de interne în perioada 2012 și 2014, ani în care ministerul a fost condus de liberalul Radu Stroe, după care a fost numit consilier în cadrul Avocatului Poporului începând cu 2015 până în 2018, atunci când a fost numit avocat adjunct. Soția sa este angajată la Ministerul Dezvoltării.

Potrivit ultimei declarații de avere, în anul 2022 a încasat o pensie specială de 144.000 lei, la care se adaugă salariul de 116.000 lei, însă în singurul depozit de economii nu are decât 10.000 lei.