Cum explică ministra justiţiei „milioanele de consumatori de droguri” despre care a declarat că există din România 

În septembrie anul trecut, Alina Gorghiu preciza, la Digi24, că „în România sunt milioane de consumatori”, „mai bine de două milioane”. Un deputat USR i-a cerut atunci ministrei să dezvăluie datele pe care îşi bazează afirmațiile. După trei luni, Gorghiu i-a trimis o statistică cu 3.385 de dosare penale şi 3.548 de persoane condamnate pentru consum de droguri, în ultimii cinci ani.

„În România sunt milioane de consumatori de droguri. Ei trebuie să fie ajutați să scape, nu putem să băgăm milioane de oameni în pușcărie”, declara ministra Jjustiţiei, pe 15 septembrie anul trecut, într-o intervenţie telefonică la postul Digi24. 

Cinci zile mai târziu, Alina Gorghiu a fost invitată în studio, la aceeaşi televiziune, şi a precizat, în cadrul unei emisiuni, că „sunt peste un milion de români care, la un moment dat, în viața lor, au consumat un anumit tip de droguri. Aș spune că mai bine de două milioane”. 

De fiecare dată, ministra justiţiei a făcut trimitere la statisticile realizate de Agenția Națională Antidrog.

Gorghiu invocă acum „statistica judiciară”

Cifrele dezvăluite de Alina Gorghiu sunt alarmante, aşa că deputatul USR Andrei Miftode a făcut o interpelare şi i-a cerut ministrei „statistica pe care ați folosit-o ca sursă pentru afirmația publică: «consumul de droguri este o problemă, fiind milioane de consumatori în România»”.

Alina Gorghiu i-a răspuns o lună mai târziu. 

În ceea ce priveşte statistica utilizată ca sursă pentru afirmaţia la care faceţi referire în interpelare, vă facem cunoscut că datele de statistică judiciară care se regăsesc la nivelul Ministerului Justiţiei (…) se referă exclusiv la activitatea derulată la nivelul instanţelor naţionale, nefiind disponibile informaţii care să permită raportarea datelor în funcţie de fenomenul criminalităţii.

Răspunsul Alinei Gorghiu:

Pe scurt, în răspuns, Gorghiu îl informează pe parlamentar că la Ministerul Justiţiei nu se află decât statistici cu numărul dosarelor aflate pe rolul instanţelor, în care au fost inculpaţi traficanţi sau consumatori de droguri, şi îl asigură că-i va trimite, anexat, toate aceste date. 

Însă deputatul USR nu le primeşte, aşa că revine cu o altă interpelare și îi cere din nou Alinei Gorghiu să-i comunice „datele statistice pe care s-a bazat evaluarea numărului de consumatori de droguri din România”. 

3.548 de condamnaţi pentru consum de droguri

Răspunsul ministrei justiţiei a venit pe 8 ianuarie anul acesta. El conţine două statistici. Prima e cu dosarele judecate pe fond (prima instanţă – n.r.) în perioada 1.01.2018 – 30.06.2023, pentru infracţiuni prevăzute de Legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Pentru consumul ilicit de droguri, în 2018 au fost pe rolul instanţelor 263 de dosare, în 2019 – 359, în 2020 – 589, în 2021 – 758, în 2022 – 773, iar în primele şase luni din 2023 – 643. În total, sunt 3.385 de dosare.

A doua statistică se referă la situaţia persoanelor condamnate definitiv pentru infracţiuni prevăzute de Legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Datele referitoare la cei condamnaţi pentru consumul ilicit de droguri sunt următoarele:

Datele transmise de Alina Gorghiu parlamentarului USR arată că, în ultimii cinci ani, pentru consum de droguri au fost condamnate 3.548 de persoane. 

„E o diferenţă, până la milioanele de consumatori de care vorbea doamna ministru”, observă deputatul Andrei Miftode, contactat de Libertatea. „Răspunsul pe care l-am primit mi se pare că e foarte evaziv. Dar era de aşteptat ca doamna Gorghiu să nu-şi poată argumenta afirmaţiile pe care le-a făcut în spaţiul public”, adaugă parlamentul USR.

Cum s-a ajuns la „două milioane de consumatori”

În intervenţiile publice din septembrie anul trecut, ministra justiţiei nu a invocat însă numărul de dosare sau de condamnări, ci statistica Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) şi calculele aritmetice.

„Sunt bine peste un milion de români care la un moment dat în viața lor au consumat un anumit tip de droguri. Aș spune că mai bine de două milioane”, a declarat Alina Gorghiu la Digi 24. 

Ea a explicat atunci că „Agenția Națională Antidrog spune așa: la categoria de vârstă 15-64 sunt un milion și spre un milion jumate – la nivelul lui 2022. În același timp, aceeași instituție care se ocupă de fenomenul drogurilor spune că comportamentul de consum crește de la an la an. Aproape că se dublează. Suntem aproape de finalul lui 2023. Faceți un calcul și vedeți cât v-ar da”.

Calculul e simplu. Raportul din 2022, ultimul publicat de ANA pe site, preia rezultatele unui studiu finalizat în 2020 şi arată că „10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental – n.r.), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent – n.r.), iar 3,9% au consumat şi în ultima lună (consumul actual – n.r.)”.

Conform datelor ultimului recensământ, în România trăiesc 12.253.533 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani. 

10,7% înseamnă 1.311.128 de oameni, adică „spre un milion jumate”, după cum spunea Alina Gorghiu. Însă, potrivit ANA, procentul de 10,7% nu se referă la consumul recent sau actual, ci doar la cei care „au declarat că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă”. 

La nivelul Uniunii Europene, se estimează că 29% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în viață, potrivit ultimului raport emis de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie.

„România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind, pentru majoritatea drogurilor, sub media europeană a consumului”, ne asigură ANA. 

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu