Pe fondul războiului cu Ucraina, Rusia luptă cu Occidentul pentru a-și impune influența asupra Republicii Moldova. Scopul său principal este să schimbe conducerea pro-occidentală de la Chișinău în alegerile prezidențiale prevăzute să aibă loc în toamna acestui an, relatează The Insider într-un articol intitulat „Cum luptă Rusia împotriva Vestului pentru influență în Moldova”.
Oligarhul și politicianul Ilan Șor, care locuiește la Moscova și a fost condamnat în contumacie în Republica Moldova, ar trebui să ajute în acest sens. Partidul său a fost scos în afara legii, dar Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că membrii săi pot participa la alegeri. Șor și echipa sa au devenit partenerii privilegiați ai Rusiei în Republica Moldova.
Vladimir Putin s-a întâlnit personal cu o politiciană apropiată lui Ilan Șor, șefa Găgăuziei, Evghenia Guțul. Sarcina lui Șor este să scadă ratingul actualei președinte, Maia Sandu. În plus, Moscova poate conta pe electoratul tradițional prorus din Găgăuzia.
Ilan Șor, unul dintre instrumentele Moscovei pentru Republica Moldova
Autorul, Vladimir Soloviov, al cărui nume este identic cu cel al celui mai cunoscut propagandist al Kremlinului, începe articolul cu detalii de la un interviu acordat de Ilan Șor în seara zilei de 16 martie jurnalistului Aleksei Venediktov, în prezent la RTVi. Oligarhul și politicianul de peste Prut a sosit la sediul televiziunii din Moscova cu o limuzină neagră Aurus Senat, exact precum cea a președintelui rus Vladimir Putin.
„Vreau să înțeleg, ești Șura Balaganov sau Ostap Bender?”, l-a întrebat Venediktov pe invitatul său. „Sunt Ilan Șor, o figură nouă în istoria modernă a lumii”, a răspuns intervievatul schițând un zâmbet.
Venediktov nu a menționat din întâmplare personajul principal al cărților scriitorilor satirici Ilf și Petrov. Potrivit unor relatări, prototipul lui Ostap Bender a fost un aventurier din Odesa numit Osip Șor. Nu se știe dacă Ilan Șor a înțeles aluzia. La urma urmei, a venit la interviu nu pentru subtilități, ci pentru a se promova fără nicio reținere. „Sarcina mea politică este să înving actualul regim anti-popor”, a recunoscut el.
În opinia lui Șor, „regimul anti-popor” este întruchipat de președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, și guvernul constituit de formațiunea sa politică, Partidul Acțiune și Solidaritate.
Ilan Șor vrea să provoace înfrângerea Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din toamna acestui an și să-i convingă pe cetățenii molodveni să se pronunțe împotriva aderării la Uniunea Europeană într-un referendum programat simultan cu alegerile prezidențiale. Acțiunile lui Șor se înscriu în interesul Moscovei, ale cărei relații cu Chișinăul s-au înrăutățit mai ales după lansarea războiului la scară largă din Ucraina. De atlfel, Șor este unul dintre instrumentele pentru atingerea obiectivelor Moscovei în Republica Moldova, notează sursa citată.
Condamnatul pentru furt care s-a erijat în politician
Biografia lui Ilan Șor, în vârstă de 37 de ani, este un amestec de roman polițist și roman picaresc. După ce a moștenit afacerile (magazine de îmbrăcăminte, parfumuri și cosmetice, precum și imobiliare) tatălui său, Miron Șor, decedat în 2005 , sociabilul Șor Jr. și-a făcut imediat cunoștințe și legături în politica moldovenească și în elita rusă.
Presa a scris despre legăturile tânărului antreprenor de la Chișinău cu șeful Administrației Prezidențiale Ruse Vladimir Kojin, șeful Comitetului Olimpic Rus Leonid Tiagacev și șeful Serviciului Federal Vamal Andrei Belianinov. Cei trei nu mai sunt în posturi, dar Șor s-a asociat cu ei în perioada lor de glorie.
Datorită legăturilor sale cu cercurile guvernamentale de la Chișinău, inclusiv cu fostul prim-ministru Vlad Filat, Ilan Șor a obținut până în 2014 controlul asupra a trei bănci din Republica Moldova – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Cele trei bănci au dispărut între timp, din cauza unei devalizări de un miliard de dolari petrecute în toamna anului 2014. Autorul susține că principalul beneficiar al acestei scheme ilegale a fost oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, iar Ilan Șor nu a făcut decât să-l ajute și să joace rolul de „cal de bătaie”. Condamnat la 15 ani de închisoare, Șor se bucură acum de protecția Moscovei, așa cum a avut parte în urmă cu câțiva ani de cea a lui Plahotniuc, omul care a condus Republica Moldova din umbră până la fuga sa în străinătate, în iunie 2019.
Datorită lui Plahotniuc, Șor a evitat arestarea preventivă. Când, în 2017, un tribunal din Chișinău l-a condamnat în primă instanță la șapte ani și cinci luni de închisoare pentru fraudă financiară, Ilan Șor a rămas în libertate.
În același timp, Plahotniuc l-a „binecuvântat” pe Șor pentru un experiment catalogat drept „foarte interesant” de sursa citată. În iunie 2015, el a fost ales primar al orașului Orhei, situat la aproximativ 60 de kilometri nord de Chișinău. Implicarea sa în furtul miliardului nu a împiedicat acest lucru. În calitate de primar, Ilan Șor a transformat orașul într-o vitrină: a reparat trotuare și drumuri și a construit un parc de distracții pentru copii cu acces gratuit.
„Toată lumea fură, dar măcar el face ceva pentru oameni”, au început să spună unii. Așadar, ca prin magie, implicarea politicianului în fraudă s-a transformat dintr-o problemă într-un avantaj. Apoi popularitatea sa a crescut, iar experimentul de la Orhei a fost încercat pe plan național. În 2016, tânărul politician a înființat un parțid pe care l-a numit după el, „Șor”. Cuvântul principal din programul acestui partid a fost „gratuit”: educație gratuită, îngrijire medicală gratuită, beneficii sporite pentru categoriile social vulnerabile și așa mai departe.
Acest tip de populism funcționează într-o republică săracă. La alegerile parlamentare din februarie 2019, partidul lui Ilan Șor a intrat în parlament, obținând șapte mandate din cele 101. Șor însuși a devenit deputat. Pe atunci, Plahotniuc se confrunta deja cu probleme, fiind vizat de proteste în stradă. Ilan Șor și susținătorii săi îi admonestau însă pe criticii lui Plahotniuc.
În iunie 2019, regimul lui Vlad Plahotniuc s-a prăbușit printr-o unificare ad-hoc a partidelor de opoziție, inclusiv socialiștii proruși ai fostului președinte Igor Dodon și partidul pro-european al viitoarei președinte Maia Sandu.
Rămas fără putere, Plahtoniuc a fugit din țară, iar în scurt timp a fost urmat de Ilan Șor, care s-a stabilit inițial în Israel, țară a cărei cetățenie o deține.
Activitatea politică de la distanță
După ce a fugit, Șor a continuat să se implice în politica moldovenească de la distanță. Când Maia Sandu a devenit președintă în 2020, iar Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegeri parlamentare anticipate și a format guvernul în anul următor, Ilan Șor a început să „lovească” în Sandu și echipa ei.
Partidul Șor a organizat proteste, iar condamnatul fugar li se adresa manifestanților prin intermediul unor ecrane instalate în centrul Chișinăului. În aprilie 2023, Curtea de Apel din Chișinău l-a condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare pentru fraudă financiară. Nici această condamnare nu l-a oprit din activitatea politică. În aceeași primăvară, a mai făcut o „magie electorală”, propulsând-o la conducerea Regiunii Autonome Găgăuzia, în sudul Republicii Moldova, pe o condidată cvasinecunoscută, Evghenia Guțul.
Guțul și Șor au fost acuzați de corupție electorală și mituirea alegătorilor. Și totuși, la un an distanță, Guțul continuă să dețină funcția de bașcană a Găgăuziei. Cu un vocabular sărac și nepricepută în politică și economie, Evghenia Guțul evită interviurile. Cu toate acestea, pe 6 martie, Vladimir Putin s-a întâlnit și s-a fotografiat cu ea la Soci, stațiune balneară de la Marea Neagră.
Înainte de alegerea Evgeniei Guțul la șefia Găgăuziei, relațiile dintre Chișinău și Comrat (capitala regiunii autonome) nu erau simple, dar nici nu existau conflicte deschise. Acum, odată cu preluarea puterii de către Șor prin intermediul lui Guțul, există conflicte – și unele destul de zgomotoase. Președinta Maia Sandu a refuzat să semneze un decret privind includerea în guvern a șefei Găgăuziei, iar Guțul a amenințat că va cere socoteală în instanță.
Între timp, Ilan Șor s-a mutat la Moscova, asta deși în 2015 autoritățile ruse îi interziseră intrarea Rusia pentru o perioadă ce cinci ani sub pretextul că ar reprezenta o „amenințare la adresa securității naționale”. Acum totul stă invers. Șor creează amenințări la adresa autorităților moldovenești chiar de la Moscova. Și nu fără succes, precizează The Insider.
Anul trecut, Partidul „Șor” a fost declarat ilegal în Republica Moldova. Dar, în locul său, au crescut imediat două partide asociate cu Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă”. Ambele pledează pentru restabilirea relațiilor cu Rusia. Șor însuși cere ca Republica Moldoav să întoarcă spatele UE și să se orienteze către Uniunea Economică Eurasiatică. Asta în pofida faptului că UE a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova.
La Moscova, Ilan Șor este primit în mod oficial de politicieni precum vicepreședintele Consiliului Federației Konstantin Kosacev și șeful Comisiei Dumei de Stat pentru Afacerile CSI Leonid Kalașnikov. Neoficial, spun surse pentru The Insider, politicianul și omul de afaceri fugar menține contacte cu purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov și miliardarul Roman Abramovici.
Retorica lui Șor funcționează încă în Republica Moldova. Partidul „Șansă”, susținut și finanțat de el, se află acum pe locul trei în sondaje, după Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Șor nu a anunțat deocamdată vreun candidat la președinția Republicii Moldova din rândurile partidelor aflate sub controlul său. Dar mai este timp până la alegeri. Până atunci, sarcina sa este să o discrediteze pe Maia Sandu, iar, odată cu încălzirea vremii, nu sunt excluse alte manifestații anti-guvernamentale la Chișinău. Șor își plătește mereu participanții la acțiunile sale politice, așa că oamenii vor ieși cu siguranță în stradă pentru a „oferi imaginea necesară a nemulțumirii față de autorități”, conchide The Insider.
