Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat luni, 1 aprilie, un ghid care oferă informații despre ce înseamnă o campanie de tip deepfake, cum este realizată și cum poate fi identificată această înșelătorie online.
„DNSC a elaborat un ghid despre fenomenul Deepfake ce include explicații detaliate despre tehnologia folosită, exemple de deepfake-uri și sfaturi utile pentru a nu fi păcălit”, a transmis DNSC.
Prin înţelegerea acestor concepte, utilizatorii devin mai conştienţi de riscurile asociate şi pot lua măsuri adecvate pentru a se proteja, potrivit instituției.
Ghidul este disponibil pe site-ul oficial al DNSC.
Ce este deepfake-ul
Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate.
De exemplu, în multe cazuri, prezintă un videoclip cu o personalitate publică oferă sfaturi financiare. „În acest videoclip, persoana recomandă insistent investiția într-o anumită companie sau afacere, promițând profituri mari și riscuri minime”, spune DNSC.
Indicii care pot trăda un deepfake
DNSC spune că protejarea împotriva deepfake-urilor este o provocare continuă, deoarece tehnologia se perfecționează constant, făcând conținutul manipulat tot mai greu de distins de cel real. Cu toate acestea, există anumite indicii care pot trăda un deepfake. Printre care:
Mediul înconjurător (de exemplu, umbre inexistente, reflexii prea puternice, zone neclare)
Imperfecțiuni ale feței (alunițe nerealiste, clipire nesincronizată, distorsiuni în interiorul gurii cum ar fi lipsa dinților și a limbii, dinți mult prea perfecți etc.)
Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor, de exemplu: din cauza strănutului
Oficiali care au fost victime ale deepfake-ul
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, s-a confruntat în ianuarie cu o tentativă de deepfake, pentru care a depus în 22 ianuarie o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a anunțat Ministerul Energiei.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost victima unei campanii de deepfake, când, pe reţelele de socializare, au apărut imagini în care sunt folosite imaginea şi vocea acestuia, promovând investiții care erau, de fapt, fraude. Pentru a da credibilitate, infractorii cibernetici s-au folosit și de imagini cu site-ul Libertății.
Și ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat în februarie că a sesizat instituţiile abilitate, după ce în spațiul online au apărut imagini editate cu acesta, în care promovează o vânzare fictivă de acţiuni la ENEL.
