Calendarul, cu diviziunile timpului pe zile, săptămâni și luni, este o manifestare complexă a felului în care oamenii și-au măsurat timpul de-a lungul istoriei. După cum bine știm cu toții, un an calendaristic are 365 de zile, conform calendarului gregorian, dar pentru a orbita complet în jurul Soarelui, planeta Pământ are nevoie de o durată de timp mai mare. În acest fel, din patru în patru ani, în calendar apare o zi în plus, care ne oferă ceea ce se numește an bisect, așa cum este și cazul anului în 2024, care are 366 de zile. Cea de-a patra lună din an și a doua a anotimpului primăvara este aprilie. Dincolo de tradiții, simboluri și semnificațiile istorice și religioase pe care aceasta le are, aprilie ascunde și alte secrete pe care ți le vom dezvălui în cele ce urmează alături de alte lucruri interesante.
Ce trebuie să știi despre luna aprilie
Luna aprilie este cea de-a patra lună a anului în calendarul gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene care au o durată de 30 de zile, alături de lunile iunie, septembrie și noiembrie. Ziua are 13 ore, în timp ce noaptea are 11 ore. Întotdeauna, aprilie începe cu aceeaşi zi a săptămânii la fel ca luna iulie în toţi anii şi cu aceeași zi ca luna ianuarie în anii bisecţi.
În 2024, aprilie va începe într-o zi de luni. Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era cea de-a doua lună a anului în calendarul roman şi avea 29 de zile. Iulius Cezar a introdus în anul 46 î.Hr. un nou sistem de calendar, în care a adăugat zece zile. Împăratul roman l-a denumit Calendarul iulian, iar luna aprilie a avut din acel moment 30 de zile şi avea să fie a patra lună a anului. În același timp, aprilie este a doua lună de primăvară în emisfera de nord și lună de toamnă în emisfera de sud, aflăm de pe site-ul Time and Date.
Sărbătorile populare din luna aprilie
Potrivit tradiției, piatra lunii aprilie este diamantul, care semnifică inocența, în timp ce florile lunii aprilie sunt margareta (Bellis perennis) și mazăre dulce sau sângele voinicului. Din punct de vedere astrologic, aprilie începe cu Soarele în semnul Berbecului (21 martie-19 aprilie) și sfârșește în semnul Taurului (20 aprilie-19 mai). Din punct de vedere astronomic, aprilie începe cu Soarele în constelația Peștilor și ia sfârșit cu Soarele în constelația Berbecului.
Aprilie este o lună capricioasă din punct de vedere meteorologic
Sărbătorile populare cu dată fixă ale lunii aprilie sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, care cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului, arată etnologul Ion Ghinoiu (volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, 2000), potrivit Agerpres.
Cum se mai numește luna aprilie
În Antichitate, grecii denumeau luna aprilie Mounichion. Astăzi, în România, luna aprilie este cunoscută și sub denumirea populară de prier. Această denumire provine de la verbul „a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături ori diverse activități în gospodărie. Este vorba despre continuarea semănatului de primăvară, activitate agricolă care a fost începută în martie, închiderea țarinilor (câmpurilor), ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască în libertate. Prin urmare, se formează turmele și se tund oile înainte ca acestea să fie urcate la munte.
Totodată, ciobanii au ca obligație să repare stânele și țarcurile pentru animalele pe care urmează să le primească. Se mai spune despre aprilie că este o lună capricioasă, în care vremea va fi ori friguroasă ori călduroasă. De asemenea, în funcție de regiune, luna aprilie se mai numește și florariu (înfloritor) sau traista-n băț.
De unde provine numele aprilie
Este posibil ca luna aprilie să se fi numit iniţial Aphrilis, un cuvânt latinesc derivat din numele zeiţei Afrodita din mitologia greacă. Denumirea latină a celei de-a patra luni a anului își are originea la rândul lui dintr-un alt cuvânt latinesc, Aperio, care se traduce prin „a deschide”. Motivele sunt destul de evidente deoarece în luna aprilie se deschid mugurii plantelor, înfloresc și înverzesc copacii, se deschide sezonul grădinăritului și al agriculturii, iar toate animalele, păsările și insectele ies la iveală pentru a se bucura de soare. La fel ca numele celorlalte luni ale anului, aprilie este de origine slavo-greacă, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române.
Superstiții despre luna aprilie
Dincolo de toate lucrurile pe care le-am amintit anterior, despre luna aprilie se mai spune și că este o lună capricioasă din punct de vedere meteorologic, în care vremea va fi ori friguroasă, ori călduroasă. Totodată, în cea de-a patra lună se fac prevestiri ale vremii care va urma, ceea ce face să ia naștere superstiții despre această lună. Iată câteva dintre ele:
Când în aprilie este vreme frumoasă și călduroasă, în luna mai va fi vreme rece;
Dacă în aprilie este vreme posomorâtă și rece, în mai va fi vreme frumoasă și călduroasă;
Când vremea este înşelătoare în aprilie, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, se anunţă sărăcie și recolte slabe.
Negura de la răsărit din luna aprilie este un semn bun pentru anul în curs;
Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de frig;
Vremea frumoasă din aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, potrivit site-ului Tradiții-superstiții.ro.
Legenda lui Solomon
Solomon este văzut în cultura populară românească drept un mag sau un vrăjitor. Se spune că acesta a orânduit astfel încât luna aprilie să fie jumătate caldă și jumătate friguroasă. În acest fel, agricultorii puteau să meargă la câmp și să semene pământul. Cu toate acestea, luna flămândă a lui aprilie este de cele mai multe ori capricioasă și aduce mult frig, motiv pentru care țăranii nu mai pot semana pământul. În cazul în care zilele capricioase ale „babelor” se prelungesc mai mult de douăsprezece zile, se spune că „babele” în plus sunt denumite „zile împrumutate”. Adeseori, aceste zile trec în unii ani până în luna aprilie, când sunt neprielnice atât pentru puii de animale, adică cele mai plăpânde viețuitoare, cât mai ales pentru pomii înfloriți. De aici provine cunoscutul proverb „Prier priește, multe piei de miel belește”.
Ce semnificație are ziua de 1 aprilie
Ziua de 1 aprilie este cunoscută în lumea întreagă sub denumirea de Ziua păcălelilor. Vechi de sute de ani, acest obicei este un prilej pentru oamenii de pretutindeni să le facă surprize mai plăcute sau mai puţin plăcute prietenilor. Obiceiul de a face păcăleli de 1 aprilie își are originea în faptul că, înainte ca Împăratul Iulius Cezar să schimbe Calendarul iulian cu cel gregorian, Anul Nou era sărbătorit la 1 aprilie, potrivit History.com.
Ziua de 1 aprilie este cunoscută în lumea întreagă sub denumirea de Ziua păcălelilor
După schimbarea calendarului, Anul Nou a început să fie celebrat la 1 decembrie, însă mulți oameni nu s-au putut adapta sau nu au vrut să se conformeze și au continuat să sărbătorească Anul Nou în prima zi a lunii aprilie, ceea ce le-a atras denumirea de „nebuni de aprilie”. Toate felicitările pe care aceștia le trimiteau pe 1 aprilie, anunțând Anul Nou, au început să fie, treptat, considerate farse, iar în acest fel această zi s-a împământenit ca fiind ziua farselor sau a păcălelilor. Totodată, există și o superstiție de 1 aprilie, care spune că trebuie să faci farsele înainte de ora prânzului, în caz contrar vei avea ghinion tot anul.
Date istorice din luna aprilie
Pe vremea vechilor romani, luna aprilie era sacră pentru zeița Venus.
Aprilie este o lună excelentă pentru ploile de meteoriți. În fiecare an, între 16 și 26 aprilie, are loc un fenomen cosmic spectaculos, denumit Lyridele. Mai există o altă ploaie de stele, denumită Eta Aquariids, care poate fi văzută începând cu 21 aprilie.
De-a lungul timpului au existat numerose celebrități născute în luna aprilie, printre care Leonardo da Vinci, William Shakespeare și Regina Elisabeta a II-a a Angliei.
Pe 14 aprilie 1912, cel mai mare pachebot în serviciu din acea perioadă, Titanic, cu 2.224 de persoane la bord, a lovit un aisberg, iar două ore și patruzeci de minute mai târziu avea să se scufunde în apele Atlanticului la chiar prima sa călătorie.
La data de 30 aprilie 1789, George Washington a fost învestit în funcția de prim președinte al Statelor Unite ale Americii.
Lansată în spațiu la 11 aprilie 1970, naveta spațială Apollo 13 a întâmpinat dificultăți două zile mai târziu. Atunci avea să fie rostită faimoasa replică „Houston, we have a problem” (n.n. – Houston, avem o problemă), care astăzi este de obicei citată greșit, potrivit Thefactsite.com.
După o pauză de 1500 de ani, primele Jocuri Olimpice din epoca modernă au debutat în ziua de 6 aprilie 1896, la Atena.
Astronautul sovietic Iuri Gagarin devenea, la 12 aprilie 1961, prima persoană care orbitează Pământul în spațiu.
La data de 26 aprilie 1986 a avut loc explozia reactorului 4 al centralei nucleare de la Cernobîl din Ucraina, după un șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă.
Constructorul american de automobile Ford a dezvăluit primul model Mustang pe 17 aprilie 1964. Acea mașină avea un preț de 2.368 de dolari.
Vezi şi curiozităţi despre luna martie!
