Vladimir Putin (71 de ani) a fost învestit marți pentru al cincilea mandat la Kremlin. Cu acest prilej, Novaia Gazeta Europe a publicat un editorial-manifest în care afirmă că refuză să-l recunoască drept președinte, așa cum pretinde să fie numit acest fost agent KGB care conduce Rusia de aproape un sfert de secol.
Novaia Gazeta Europe, ziar nevoit să activeze din Letonia după ce a fost interzis în Rusia, afirmă că lumea nu a asistat marți la învestirea lui Putin, ci la uzurparea puterii.
„Vladimir Putin încearcă prin intermediul ceremoniei de învestire organizate marți să-și legitimeze cel de-al cincilea mandat prezidențial, susținând că poporul l-a ales în mod democratic în cea mai înaltă funcție de stat” din Rusia, începe editorialul publicat de ziarul independent rus.
„De fapt, Putin a efectuat o lovitură de stat în 2020, când a rescris Constituția (Rusiei – n.r.) pentru a-și permite să candideze la al cincilea mandat”, subliniază redacția publicației citate.
Novaia Gazeta Europe înșiră apoi o serie de aspecte care pun la îndoială valabilitatea alegerilor prezidențiale desfășurate în Rusia în perioada 15-17 martie.
„Putin și-a reprimat în mod constant oponenții politici, iar scrutinul a fost organizat în lipsa vreunui candidat independent”, precum și „în lipsa vreunui observator independent”, semnalează ziarul rus.
Totodată, continuă sursa citată, alegerile au avut loc „în condiții de cenzură militară”, cu „zeci de instituții de presă independente interzise și împiedicate să-și facă treaba”.
„Între 20 și 30 de milioane de voturi au fost false la alegerile din martie”, acuză Novaia Gazeta Europe.
Ziarul mai notează că regimul aflat la putere în Rusia nu acceptă criticile la adresa războiului său împotriva Ucrainei și le consideră o infracțiune.
Ținând cont de aceste aspecte, Novaia Gazeta Europe scrie că refuză să recunoască alegerile din martie 2024 drept legitime sau să-l numească pe Putin drept „președintele Rusiei”.
„Facem apel la toate instituțiile de presă independente să se alăture deciziei noastre de a înceta să-l mai numim președinte pe dictatorul rus. (Rusia – n.r.) nu a marcat astăzi învestirea președintelui, ci uzurparea puterii”, încheie ziarul condus de jurnalistul Dmitri Muratov, laureat în 2021 cu Premiul Nobel pentru Pace.
Fondat la 1 aprilie 1993, Novaia Gazeta Europe a fost nevoit să-și înceteze activitatea în Rusia la o lună de la lansarea războiului la scară largă din Ucraina din cauza represiunii duse de Kremlin împotriva vocilor care nu urmează liniile sale narative. Ziarul a reapărut la 7 aprilie 2022, în Letonia.
Nouă jurnaliști de la Novaia Gazeta au fost uciși de la instalarea lui Putin la putere în Rusia, ca prim-ministru din august 1999, apoi ca președinte interimar în ultima zi a aceluiași an și în cele din urmă ca președinte în primăvara anului 2000. Cel mai cunoscut caz este cel al Annei Politkovskaia, ucisă pe 7 aprilie 2006, chiar de ziua de naștere a liderului de la Kremlin.
Vladimir Putin a modificat de două ori Constituția Rusiei pentru a-și prelungi șederea la Kremlin. Ultima modificare îi permite să se prezinte drept „candidat” și în 2030 pentru al șaselea mandat. Teoretic, Putin ar putea conduce Rusia până în 2036, când ar trebui să împlinească 84 de ani.
