Luna decembrie este una dintre cele mai așteptate și frumoase luni ale anului datorită magiei pe care o aduce în viețile noastre, în special datorită sărbătorilor de ianră. Descoperă curiozități despre luna decembrie.
Decembrie este a 12-a lună a anului din calendarul gregorian, dar și una dintre cele șapte luni gregoriene care se întinde pe o durată de 31 de zile. Descoperă și alte curiozități despre luna decembrie.
Curiozități despre luna decembrie
Denumirea lunii decembrie provine din latină, decembris, de la cuvântul latinesc “decem”, care înseamnă “zece”, deoarece luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman.
Grecii denumeau luna decembrie și Poseudin.
În România, luna decembrie se mai numește în mod popular și Undrea sau Andrea. Denumirea provine de la faptul că însă se mai păstrează amintirea Sfântului Andrei, care este prăznuit pe data de 30 noiembrie.
Luna decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna Septembrie.
Ziua de 25 decembrie a fost initial o sărbătoare păgână și nu era legată de nașterea lui Iisus din Nazaret.
Luna Plină din decembrie este denumită, în mod traditional, și Luna Plină Rece.
Una dintre superstițiile lunii este ziua de 28 decembrie, considerate cea mai ghinionistă zi din an. Originea superstiției provine de la faptul că regale Irod a ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani. În Biblie este menționat că ar fi ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani la Betleem, descrisă în capitolul 2 din Evanghelia după Matei, eveniment despre care biografii recenți ai lui Irod sunt în mare majoritate (cu excepția lui Stewart Perowne) de acord că nu s-a petrecut în mod real. (Sursă info: Wikipedia.org).
Luna decembrie este una dintre cele mai așteptate luni pentru vacanțe și concedii. Este și perioada în care se închid școlile pentru sărbătorile de iarnă, și cei mai mulți oameni pleacă în destinații de vacanță pentru a vedea cele mai frumoase târguri de Crăciun din România.
Decembrie este luna cu cele mai multe tradiții și obiceiuri, în special pentru sărbătorile de iarnă.
Solstițiul de iarnă are loc în luna decembrie.
Pe data de 22 decembrie se face trecerea, în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacal clasic european.
Curiozități despre luna decembrie
Sărbători naționale în luna decembrie
1 Decembrie – Ziua Națională a României;
8 Decembrie – Ziua Constituției;
21 Decembrie – Solstițiul de iarnă;
24 Decembrie – Ajunul Crăciunului;
25 decembrie – Ziua de Crăciun;
26 decembrie – A doua zi de Crăciun;
31 Decembrie – Ajunul Anului Nou.
Sărbători creștine în calendarul ortodox din luna decembrie
3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica;
4 decembrie – Sfânta Muceniță Varvara;
5 decembrie – Sfântul Sava cel Sfințit; Sfântul Mucenic Anastasie; Sfântul Cuvios Nectarie;
6 decembrie – Sfântul Nicolae;
7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia;
12 decembrie – Sfântul Spiridon al Trimitundei;
13 decembrie – Sfântul Ierarh Dosoftei;
18 decembrie – Cuviosul Daniil Sihastrul;
22 decembrie – Sfântul Ierarh Petru Movila;
24 decembrie – Sfânta Muceniță Eugenia, Ajunul Crăciunului;
25 decembrie – Nașterea Domnului – Crăciunul;
26 decembrie – Soborul Maicii Domnului; Sfântul Nicodim de la Tismana;
27 decembrie – Sfântul Ștefan.
Sărbători internaționale în luna decembrie
1 decembrie – Ziua Mondială de Combatere a SIDA;
2 decembrie – Ziua Internațională pentru Abolirea Sclaviei;
3 decembrie – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități;
5 decembrie – Ziua Mondială a Solului;
6 decembrie – Ziua Internațională a Voluntarilor;
7 decembrie – Ziua Internațională a Aviației Civile;
10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului;
11 decembrie – Ziua Internațională a Munților;
13 decembrie – Ziua Etniei Tătare din România România;
18 decembrie – Ziua Internațională a Migranților;
19 decembrie -Ziua Limbii Arabe;
20 decembrie – Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor.
Sursă info: Wikipedia.org
Poezii despre iarnă și luna decembrie
Iarna pe uliță, de George Coșbuc
A-nceput de ieri să cadăCâte-un fulg, acum a stat,Norii s-au mai răzbunatSpre apus, dar stau grămadăPeste sat.
Nu e soare, dar e bine,Şi pe râu e numai fum.Vântu-i liniştit acum,Dar năvalnic vuiet vineDe pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,De pe coastă vin ţipândŞi se-mping şi sar râzând;Prin zăpadă fac mătănii;Vrând-nevrând.
Gură fac ca roata morii;Şi de-a valma se pornesc,Cum prin gard se gâlcevescVrăbii gureşe, când noriiPloi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfadă,Stau pe-ncăierate puşi;Cei mai mici, de foame-aduşi,Se scâncesc şi plâng grămadăPe la uşi.
Colo-n colţ acum răsareUn copil, al nu ştiu cui,Largi de-un cot sunt paşii lui,Iar el mic, căci pe cărareParcă nu-i.
Haina-i măturând pământulŞi-o târăşte-abia, abia:Cinci ca el încap în ea,Să mai bată, soro, vântulDac-o vrea!.
El e sol precum se vede,Mă-sa l-a trimis în sat,Vezi de-aceea-i încruntat,Şi s-avântă, şi se credeCă-i bărbat;.
Cade-n brânci şi se ridicăDând pe ceafă puţintelToată lâna unui miel:O căciulă mai voinicăDecât el.
Şi tot vine, tot înoată,Dar deodată cu ochi vii,Stă pe loc – să mi te ţii!Colo, zgomotoasa gloată,De copii!.
El degrabă-n jur chiteşteVrun ocol, căci e pierdut,Dar copiii l-au văzut!Toată ceata năvăleştePe-ntrecut.
“Uite-i, mă, căciula, frate,Mare cât o zi de post -Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dânsa şapte sateAdăpost!.
Unii-l iau grăbit la vale,Alţii-n glumă parte-i ţin -Uite-i, fără pic de vinS-au jurat să-mbete-n calePe creştin!.
Vine-o babă-ncet pe stradăÎn cojocul rupt al eiŞi încins cu sfori de tei.Stă pe loc acum să vadăŞi ea ce-i.
S-oţărăşte rău bătrânaPentru micul Barba-cot.
“Aţi înnebunit de tot -Puiul mamii, dă-mi tu mânaSă te scot!.
Cică vrei să stingi cu paieFocul când e-n clăi cu fân,Şi-apoi zici că eşti român!Biata bab-a-ntrat în laieLa stăpân.
Ca pe-o bufniţ-o-nconjoarăŞi-o petrec cu chiu cu vai,Şi se ţin de dânsa scai,Plină-i strâmta ulicioarăDe alai.
Nu e chip să-i faci cu bunaSă-şi păzească drumul lor!Râd şi sar într-un picior,Se-nvârtesc şi ţipă-ntrunaMai cu zor.
Baba şi-a uitat învăţul:Bate, -njură, dă din mâini:
“Dracilor, sunteţi păgâni?Maica mea! Să stai cu băţulCa la câini!.
Şi cu băţul se-nvârteşteCa să-şi facă-n jur ocol;Dar abia e locul gol,Şi mulţimea năvăleşteIarăşi stol.
Astfel tabăra se duceLălăind în chip avan:Baba-n mijloc, căpitan,Scuipă-n sân şi face cruceDe Satan.
Ba se răscolesc şi câiniiDe prin curţi, şi sar la ei.Pe la garduri ies femei,Se urnesc miraţi bătrâniiDin bordei.
“Ce-i pe drum atâta gură?
“Nu-i nimic. Copii ştrengari.
“Ei, auzi! Vedea-i-aş mari,Parcă trece-adunăturăDe tătari!
Ninge, de Otilia Cazimir
Ssst! Micuţa gerului,Cu mânuţa îngheţată,Bate-n poarta ceruluiŞi întreabă supărată;
– Unde-s stelele de sus?– Iaca, nu-s!Vântul rău le-a scuturatŞi le-mprăştie prin sat.
Uite una: s-a desprinsDintr-o margine de norŞi coboară-ncetişor…– Oare-a nins?
E un fulg şi-i cel dintâiŞi aduce-n vânt, ninsoare,Drumuri albe peste văi,Râs curat în ochii tăi,Sănioare,Zurgălăi…
Colinde, Colinde, de Mihai Eminescu
Colinde, colinde,E vremea colindelor,Căci ghiaţa se ‘ntindeAsemeni oglinzilor.Şi tremură braziiMişcând ramurele,Căci noaptea de azi-iCând scântee stelele.
Se bucur copiii,Copiii şi fetele,De dragul MarieiÎşi piaptănă pletele…De dragul MarieiŞi al MântuitoruluiLuceşte pe ceruriO stea călătorului.
Citește și: Câte săptămâni are un an și câte zile
