Dacă burgerul de pe afiș nu seamănă cu cel pe care îl primești în farfurie, poți da restaurantul în judecată. Cum și-au găsit nașii marile rețele fast food

În ultimii ani, avocații au intentat procese colective împotriva companiilor de fast food precum Burger King, McDonald’s sau Wendy’s, susținând că acestea distorsionează aspectul burgerilor din reclame. 

„Consumatorii rezonabili care vizionează reclame alimentare ştiu că alimentele din reclame au fost concepute astfel încât să pară cât mai apetisante posibil”, a argumentat Burger King într-un dosar recent.

Publicitatea alimentară poate fi înșelătoare, ceea ce vezi în reclame nu este întotdeauna ceea ce primești. Totuși, procesele colective intentate de avocați ar putea schimba modul în care restaurantele de fast-food își păcălesc clienții. În ultimii ani, aceștia au dat în judecată companiile, susținând că acestea distorsionează meniurile prin strategiile lor de marketing.

Printre aceştia se află avocaţii James Kelly şi Anthony Russo care au condus acuzaţia, introducând cauze împotriva multor lanţuri fast food ca  Taco Bell, Wendy’s, McDonald’s, Burger King şi Arby’s.

Aceste companii sunt acuzate că folosesc reclame care nu se potrivesc cu aspectul meniurilor lor reale. 

Ei au prezentat imagini cu diferenţe mari între mâncarea din reclame şi cea din viaţa reală, potrivit CNN. 

În reclame, burgerii sunt prezentati inalți, abundând în carne și brânză și acoperiți de chifle aurii perfect rotunjite. Însă, când îi cumperi dintr-un adevărat fast-food, aceștia apar plați, cu câteva felii de carne și brânză abia vizibile și bine încadrate în chifle albe și moi. În același mod, la restaurantele care servesc tacos, experiența nu este diferită – în reclamele de la Taco Bell, Crunchwraps arată umplute și voluminoase, însă în realitate sunt plate și aproape goale.

Rețelele de restaurante care au fost aduse în fața instanței, cum ar fi Starbucks, au mai fost acuzate că băuturile răcoritoare sau deserturile de îngheţată nu ar conţine deloc ingredientele specificate în reclame.

„Am văzut un număr record de procese în litigiu alimentar depuse între 2020 şi 2023, cu sute de procese noi în fiecare an”, a declarat Tommy Tobin, avocat la Perkins Coie şi lector la UCLA Law, adăugând că „litigiile alimentare sunt în creştere rapidă”. 

Pentru a câștiga aceste procese, avocații trebuie să demonstreze că reclamele induc în eroare un consumator rezonabil. În apărarea lor, companiile de fast food susțin că reclamele lor sunt corecte și că clienții ar trebui să realizeze că mâncarea din reclame este prezentată într-un mod cât mai atractiv. Aceste procese ridică întrebări cu privire la ce înseamnă publicitatea falsă și la așteptările pe care consumatorii le au în ceea ce privește produsele pe care le cumpără. În prezent, aceste procese sunt în desfășurare și rămâne de văzut dacă vor fi de succes sau nu.

Alţi avocaţi, precum Spencer Sheehan, se concentrează pe modul în care este descrisă mâncarea. Sheehan, un avocat din New York, a intentat sute de procese colective care se concentrează pe cuvinte înşelătoare despre alimentele ambalate – cum ar fi utilizarea cuvântului „vanilie” pe alimentele preparate cu puţină sau deloc vanilie.

Anul trecut, lanţului Starbucks i s-a intentat o acţiune colectivă, susţinând că induce în eroare cumpărătorii cu băuturile sale răcoritoare în privinţa ingredientelor pe care nu le au. Plângerea arată că, de exemplu, „că băuturile cu mango nu conţin deloc mango” şi că, de fapt, „toate produsele sunt făcute în principal cu apă, concentrat de suc de struguri şi zahăr”.

Starbucks a susţinut, printre altele, că fructele menţionate indică mai degrabă o aromă decât un ingredient.

„Acuzaţiile din plângere sunt inexacte şi lipsite de fond”, a spus un purtător de cuvânt al Starbucks într-o declaraţie, adăugând: „aşteptăm cu nerăbdare să ne apărăm împotriva acestor afirmaţii”.

Burger King, în încercarea de a respinge procesul împotriva sa, a susţinut că reclamele sale sunt corecte.

„Consumatorii rezonabili care vizionează reclame alimentare ştiu că alimentele din reclame au fost concepute astfel încât să pară cât mai apetisante posibil”, a argumentat Burger King într-un dosar recent. Acea cunoaştere „înnăscută”, plus faptul că o chiflă Whopper este întotdeauna făcută cu un sfert de kilogram de carne de vită, aşa cum s-a promis, înseamnă că reclamele sunt bune, potrivit Burger King.

Pe YouTube a fost publicat un clip cu diverse tehnici şi trucuri la care lanțurile de fast food recurg pentru a reproduce aspectul preparatelor fast-food, aşa cum arată în reclame.