Justificarea populară pentru zoofilie este aceea că o persoană își consumă impulsurile sexuale cu un animal în absența unui partener uman. Un studiu realizat de psihologi britanici asupra unui eșantion de 93 de zoofili (82 de bărbați și 11 femeie) contrazice în mare măsură această interpretare. Astfel, doar 19% dintre cei chestionați au spus că au făcut sex cu animale în absența unui partener uman sau din prea multă timiditate pentru a interacționa cu un partener uman. În cazul celorlalți peste 80% dintre subiecți, imboldul a fost de altă natură, arată studiul citat de The Independent.
PARTENERII PREFERAȚI: CÂINII ȘI CAII
Pentru femele, principalele motive ale actelor de zoofilie sunt atracția sexuală față de animal, dragoste și afecțiune pentru acesta și/sau pentru că animalul și-ar fi manifestat primul intențiile sexuale. Majoritatea eșantionului lui Miletski a preferat sexul cu câini și/sau cu cai. Interesant este și faptul că nicio femeie dintre cele chestionate nu regretă relațiile zoofile și doar 8% dintre bărbații și-ar fi dorit să nu fi avut astfel de relații.
Spre deosebire de studiile de caz despre zoofilie publicate înainte de 2000, studiile publicate în ultimii 15 ani, folosind mostre non-clinice, arată că marea majoritate celor care au experimentat astfel de practici nu par să aibă o suferință clinică semnificativă sau să fie afectați profund de comportamentul lor.
EXISTĂ 10 TIPOLOLGII DE ZOOFILI
În 2011, dr. Anil Aggrawal a publicat o tipologie cuprinzătoare a zoofiliei în “Journal of Forensic and Legal Medicine”. Potrivit acesteia, există zece tipuri diferite de zoofili, bazate atât pe literatura științifică, cât și pe cea clinică, precum și pe unele speculații teoretice.
Vezi AICI studiul.
