Concertul de la Festivalul Untold al cântărețul Gheboasă a provocat discuții aprinse în mediul online. Internauții acuză că în concertul de 45 de minute din a doua zi de festival, artistul a cântat piese cu versuri obscene când în public se aflau mulți minori. Una dintre acestea este „Dă-i țiganca”, piesă care are peste 14 milioane de vizualizări pe contul de YouTube al Beach, Please!, festival de trap din România.
Alții susțin chiar că prin versurile sale trapperul român instigă tinerii la consum de droguri. O altă piesă cântată de el la festival are versuri precum: „Eu sunt Gheboasă din junglă/În trecut am tras doar pungă/Acuma tragem doar dungă/Și facem banii pe lângă/Ca să ne-ajungă, ya”.
1 din 5 tineri români a consumat droguri
Libertatea a stat de vorbă cu psihologul Mihai Copăceanu, pentru a înțelege în ce măsură sunt influențați tinerii de versurile melodiei. Acesta este autorul unor cărți despre relația tinerilor cu drogurile sau sexul, printre care „Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România” sau „Drogurile”.
Psihologul Mihai Copăceanu
Aproximativ 20% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani din România au consumat droguri cel puțin o dată, potrivit unui raport din 2021 al Agenției Naționale Antidrog, citat de Euronews. Și psihologul Copăceanu susține că a crescut consumul de droguri în rândul tinerilor din țară. Dar nu din cauza muzicii pe care o ascultă.
„Cel mai des întâlnit motiv de a consuma droguri este de a obține plăcere”
Libertatea: Ce îi influențează pe tineri să consume droguri? Mihai Copăceanu: Tinerii consumă droguri în funcție de o serie de motive specifice, în funcție de vârstă, de context social, de tipul drogului, de dispoziție și de așteptările de la efectele drogului consumat. E o eroare să generalizăm, să considerăm că toți tinerii consumă droguri din aceleași motive.
La modul general, cel mai des întâlnit motiv este de a obține plăcere și drogurile produc plăcere – trebuie să recunoaștem acest adevăr – plăcerea sub diferite forme, că e vorba de relaxarea prilejuită de marijuana, de energia și buna dispoziție oferită de amfetamine și etnobotanice sau de stări de tip halucinatoriu intermediate de LSD (un drog psihedelic semisintetic, ce aparține familiei de triptamine – n.r.).
Aproape toți tinerii vor consuma prima dată într-un context social și aproape întotdeauna prima doză o obțin gratis, de la cineva cunoscut sau de la prieteni. Niciun tânăr nu va decide de unul singur să-și procure un anumit drog și să-l consume singur acasă.
În cercetările mele cantitative am demonstrat că unele sunt motivele consumului la 14 ani și altele la 18, 19 ani.
Mihai Copăceanu, psiholog:
– Ce se întâmplă atunci când tinerii sunt expuși la cuvinte precum „sex”, „droguri”, „țiganca”?– Să ne înțelegem că o melodie, oricare ar fi ea nu te poate determina să consumi o substanță, un drog, indiferent de drog și de melodie, dacă tu ai o atitudine și o educație antidrog. Tinerii ascultă o anumită melodie pentru că deja rezonează cu mesajul și stilul melodiei.
Sunt tineri care doar ascultă anumite melodii în care apare invocat consumul de droguri, dar ei nu consumă droguri și tineri care se identifică cu experiențele de viață descrise în melodii, pentru că și ei au anumite experiențe de viață.
„Nu înjurăturile sunt problema, ci atitudinile sexiste, rasiste, de hărțuire”
– În ce măsură influențează versurile din muzică comportamentul tinerilor? – Orice comportament este influențat în măsura în care tinerii se lasă influențați. Tinerii care preferă să asculte astfel de melodii cu cuvinte obscene sunt deja atrași nu doar de muzica în sine, cât de un anumit limbaj.
Ce mă îngrijorează cel mai mult este nu o înjurătură regăsită într-un vers ci, acele atitudini sexiste, rasiste, de hărțuire, care, de exemplu, tratează cu inferioritate un anumit gen și o anumită identitate etnică sau socială sau și mai grav îndemnurile la agresiuni sexuale și viol. Am văzut nu de mult cazul unui influencer care a fost sancționat, cercetat penal și chiar reținut în arest pentru un limbaj într-un interviu live.
– Ce rol are muzica în dezvoltarea tinerilor? – Majoritatea tinerilor, dacă i-am întreba, printre primele pasiuni ar include muzica. YouTube este pe primele locuri în aplicațiile folosite de tineri după TikTok și Instagram. Tinerii sunt pasionați de muzică și, în dezvoltarea lor, pot asculta diferite tipuri de muzică. Spre exemplu, sunt părinți care devin îngrijorați că tinerii lor ascultă muzică cu mesaj și melodii triste, deprimante și depresive și mă întreabă ce să facă. În spatele unei astfel de preferințe muzicale se află o anumită gândire, o anumită emoție, anumite trăiri, convingeri și experiențe personale și acestea necesită analize.
Cred că avem nevoie de muzică pentru educația tinerilor, de muzică cu mesaj și conținut care să le fie utilă, cred că avem nevoie de alt tip de educație muzicală în școală, nu de teorie muzicală, de teste, ci de exprimarea emoțiilor prin muzică, de ce nu, de terapie prin muzică sau chiar de concursuri de muzică.
Mihai Copăceanu, psiholog:
Da, nu pot fi deloc de acord cu versuri vulgare și agresive, oricât de atractive ar fi pentru tineri.
– Cum ar trebui să ne raportăm ca societate la versuri obscene în melodii?– Categoric condamnând obscenitatea versurilor. Obscenitatea nu este artă, este contrară artei și educației.
„Dai un telefon și ai făcut rost de câteva grame, oriunde ai fi în România”
– A crescut consumul de droguri în rândul tinerilor? Și care este motivul? – A crescut masiv consumul de droguri. A crescut atât consumul de canabis, sub diferitele forme, cât și consumul de substanțe noi psihoactive, de droguri sintetice precum catinona și metamfetaminele.
De ce? Foarte simplu – sunt accesibile, sunt peste tot în România, în orice oraș mic și în mediul rural. Dai un telefon și ai făcut rost de câteva grame, oriunde ai fi în România.
Mihai Copăceanu, psiholog:
Întotdeauna, la orice oră din zi și din noapte cineva cunoaște pe altcineva care îți poate procura niște „boabe”. Deși disponibilitatea drogurilor din ultimii doi ani a făcut să izbucnească o epidemie de consum de droguri. În al doilea rând, din cauza prețului scăzut.
Având multe droguri în România, ele sunt mult mai ieftine și, dacă sunt mai ieftine, se vând mai mult.
În al treilea rând nu avem o educație coerentă, sistematică și eficientă antidrog. Avem doar campanii ocazionale care sunt prost gândite, avem prezentări lamentabile, discursuri de lemn ținute de agenți de poliție și concursuri de desene cu mesaje antidrog penibile. Faptul că sunt ineficiente este vizibil prin creșterea consumului la toate categoriile de vârstă.
În final, din cauza unor prejudecăți care duc la inițierea, menținerea și escaladarea consumului de droguri și din cauza unor atitudini prodrog din partea tinerilor. Dacă în urmă cu câțiva ani un adolescent care fuma la o petrecere un joint era stigmatizat, privit cu neîncredere și respingere, astăzi este deosebit de cool să te droghezi, e semn că te-ai maturizat, ai pășit în lumea adulților.
