Pentru unii agricultori europeni, care se confruntă deja cu dificultăți, a plăti costurile poluării provocate de ferme este prea mult, notează The Guardian într-o analiză a valului de proteste din ultima perioadă în rândul fermierilor din mai multe țări. Iar pe fondul acestor nemulțumiri s-au înmulțit și acțiunile partidelor de extremă dreapta și populiste, remarcă publicația britanică. Un protest al fermierilor are loc în această perioadă și în România.
În ultimii ani, fermierii din Europa de Vest au luptat cu tot mai multă vehemență împotriva politicilor de protecție a planetei despre care spun că sunt prea scumpe. În Olanda, unde reacția a fost cea mai puternică, o hotărâre judecătorească privind emisiile de azot din 2019 a declanșat proteste față de eforturile guvernului de a închide ferme și de a reduce numărul de animale din acestea.
În Spania, în contextul celui mai călduros an înregistrat vreodată de regatul iberic, fermierii au ieșit pe străzile din Madrid în ianuarie 2023, după ce guvernul a anunțat că intenționează să limiteze cantitatea de apă pe care o pot lua din râul Tagus, afectat de secetă.
Totodată, în februarie anul trecut, fermierii francezi au condus tractoare prin Paris pentru a protesta față de o interdicție care viza pesticidele.
În martie 2023, în Belgia, convoaie de tractoare au blocat cartierul UE din Bruxelles pe fondul unor tensiuni similare. Iar în Irlanda, care s-a confruntat cu proteste mai mici, luna trecută fermierii producători de lactate, furioși din cauza restricțiilor privind azotul, au mărșăluit cu vacile lor până la birourile a trei miniștri.
De asemenea, coloanele de tractoare au blocat drumurile din Germania, provocând haos în orașe, tot pe fondul unui val de furie împotriva eforturilor de a proteja natura de poluarea provenită de la ferme.
După ce fermierii au aruncat gunoi de grajd pe străzile Berlinului în decembrie, guvernul a făcut modificări la un plan de reducere a subvențiilor pentru motorina utilizată la vehiculele lor. Dar grupurile de lobby fac presiuni pentru a renunța complet la creșterile de taxe planificate.
Unii fermieri, afectați deja de problemele provocate de pandemie și de criza energetică, spun că se simt copleșiți de reguli și subapreciați de orășenii care mănâncă alimentele pe care ei le cultivă fără ca aceștia să știe de unde provin. În Olanda și Franța, ei au denunțat presiunea venită din partea guvernelor pentru a produce mai puțin, după ce ani la rând au fost încurajați să producă mai mult.
De partea lor, activiștii de mediu spun că nu vor reducerea subvențiilor acordate fermierilor, ci ca acestea să fie cheltuite într-un mod mai puțin distructiv. Sascha Müller-Kraenner, șeful grupului de campanie Environmental Action Germany, a cerut ca fiecare euro de subvenție agricolă să fie însoțit de măsuri ecologice și sociale.
„Avem nevoie de o politică de subvenții mai bună, care să obțină mai mult pentru veniturile agricole, protecția climei și a naturii cu aceleași fonduri. Subvențiile care sunt dăunătoare pentru climă trebuie să fie eliminate treptat”, a declarat Müller-Kraenner.
Legătura partidelor de extremă dreapta cu protestele
În același timp, pentru unele guverne europene, o amenințare este reprezentată de atenția pe care protestele fermierilor au atras-o din partea partidelor de extremă dreapta și populiste, precum și a adepților teoriilor conspirației.
În Olanda, criza azotului a dus la apariția Mișcării Fermierilor-Cetățeni, un partid populist rural, care a obținut victorii importante în alegerile provinciale din martie și a ieșit pe locul șase în alegerile generale din noiembrie.
În Germania, protestele au obținut sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și al grupurilor cu opinii mai extreme și antidemocratice.
„Circulă apeluri cu fantezii de lovituri de stat, se formează grupuri extremiste și se afișează în mod deschis simboluri etnic-naționaliste”, a avertizat ministrul pentru climă și economie, Robert Habeck, acuzând grupurile marginale care exploatează protestele.
De asemenea, sprijinul popular pentru protestele fermierilor, de la pancarte de campanie la grupuri de Telegram, s-a suprapus cu teorii ale conspirației legate de subiecte precum pandemia de COVID, prăbușirea climei și migrația.
„Țările de Jos au fost un fel de vestitor în ceea ce privește aceste proteste. Acesta este noul tip de populism agrar care apare în aceste țări”, a declarat Léonie de Jonge, politolog la Universitatea din Groningen, care studiază extrema dreaptă.
Într-un interviu acordat anul trecut fostului prezentator Fox News Tucker Carlson, comentatoarea politică olandeză Eva Vlaardingerbroek a promovat o teorie a conspirației, susținând că grupuri precum Forumul Economic Mondial încearcă să îi facă pe olandezi să mănânce insecte, luând măsuri drastice împotriva fermelor și deschizând fabrici de insecte. Un videoclip de pe YouTube, denumit „Politicienii știu că atunci când controlează mâncarea, controlează oamenii: Activist”, a fost vizualizat de peste jumătate de milion de ori.
Într-o postare recentă pe rețeaua X, fostul Twitter, Vlaardingerbroek a descris fermierii ca fiind „unul dintre puținele grupuri din societate cu suficientă forță de muncă pentru a lupta cu adevărat împotriva globaliștilor care vor să ne schimbe radical modul de viață”. Elon Musk, proprietarul X și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a replicat: „Susțineți fermierii!”.
Asociația fermierilor germani s-a distanțat de grupurile de extremă dreapta care au încercat să le influențeze protestele.
Unii fermieri s-au prezentat la proteste cu bannere pe tractoare pe care scria: „Agricultura este colorată, nu maro”, cu referire la uniformele maro ale grupurilor fasciste. Alții au fost fotografiați cu spânzurători improvizate atârnând un semafor, o aluzie la partidele din coaliția guvernamentală ale căror culori sunt roșu, galben și verde.
Protestele fermierilor din România
În România, protestele fermierilor și ale transportatorilor au continuat luni, 15 ianuarie, pentru a șasea zi la rând. În urma unor negocieri purtate la Ministerul Agriculturii, au fost agreate 13 solicitări venite din partea fermierilor.
Printre acestea se află acordarea în regim de urgenţă a plăţilor APIA, compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de importurile din Ucraina, acordarea de credite cu dobândă subvenţionată, plata unui sprijin de 100 de euro per hectar pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2022 pe cadrul Ucraina și actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei la motorina achiziţionată şi utilizată în agricultură.
Reprezentantul fermierilor din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), Marius Micu, a anunţat că probabil va fi decisă suspendarea protestelor.
La protestul transportatorilor și fermierilor din Portul Constanța a ajuns luni și liderul AUR, George Simion, care a vrut să discute cu manifestanții. Unii dintre ei i-au cerut însă să se întoarcă la București. Ulterior, Simion a precizat pe Facebook că va continua să-și facă treaba „chiar dacă voi fi și scuipat și huiduit”.Foto: Profimedia
