Românii votează tactic, arată toată literatura academică, asta înseamnă că își vor da votul pentru candidatul cu mai multe șanse de câștig. Tocmai această realitate îi face pe politicieni să nu ridice un deget în favoarea alegerilor cu majoritate absolută, adică în care candidatul este declarat câștigător dacă are 50%+1 din voturi. Explicăm de ce.
Prin februarie 2020, una dintre obsesiile PNL se referea la alegerea primarilor cu majoritate absolută. Pentru Rareș Bogdan, alegerea în două tururi era considerată a fi prioritatea nr. 1, scria Digi 24. Acum se vorbește de comasarea alegerilor, iar vechiul deziderat a fost dat uitării, îngropat în negura timpului.
Rareș Bogdan. Foto: Hepta
De ce pentru Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) e bine așa, adică alegerea primarilor cu majoritate simplă – câștigă candidatul, independent sau din partea unui partid, care obține cele mai multe voturi și implicit procentul cel mai mare? De ce din punct de vedere rațional, pentru partidele listate mai sus e mai bine să nu se schimbe legea electorală de la locale?
Haideți să privim harta electorală de mai jos, cea care ne arată primarii câștigători din septembrie 2020 (sursa datelor pentru ambele hărți electorale este Biroul Electoral Central – BEC).
Harta 1. Afilierea politică a primarilor câștigători la alegerile locale (primar) din septembrie 2020
Ce se observă aici? Mult roșu – PSD, mult galben – PNL și, regional, în Crișana și Transilvania, verde – UDMR. Vedeți? USR sau AUR reprezintă culorile accidentale, care apar pe te miri unde. Când țara este dominată de roșu, galben și verde, de ce și-ar dori unele partide să schimbe regula jocului electoral?
În 75% dintre localități a ieșit primarul cu majoritate absolută
Primul motiv și cel mai important pentru care aceste trei partide, cele de la putere, nu doresc schimbarea sistemului electoral pentru alegerea primarilor este că în cadrul acestui joc al majorității simple, alegătorul are tendința să voteze tactic, strategic.
Ce înseamnă asta? De exemplu, dacă un cetățean X dorește să voteze pentru un candidat care este puțin probabil să câștige în circumscripția unde cetățeanul locuiește și votează, ei bine, omul nostru își va îndrepta atenția către candidatul/candidații cu șanse mai mari de a câștiga. Asta spune toată literatura academică, și nu doar academică, de zeci de ani încoace. Într-un sistem al majorităților simple, oamenii votează tactic, adică votează cu cei care au șanse de a câștiga, tocmai pentru a nu-și irosi votul pe candidați mărunți, fără șanse.
Asta ce înseamnă? Simplu: atragerea către partidele mari a unor simpatizanți ai partidelor mai mici. Este un efect clar al votului strategic (tactic). Asta face ca și cele trei partide menționate mai sus, oricum cele mai mari din țară, ne referim la PSD, PNL și, regional, UDMR, să treacă ușor de 50%, deci majoritate absolută, în cele mai multe localități în care acestea câștigă.
Harta de mai jos este ilustrativă: la alegerile locale din 2020 (primar), PSD a câștigat cu majoritate absolută în 1.105 localități, PNL în 906 și UDMR în 171. Alte partide, alianțe sau candidați independenți au avut peste 50% + 1 vot în 215 localități.
În total, în 2.397 din 3.186 de localități (un procent de 75,24%) s-a câștigat cu majoritate absolută.
Dacă s-ar câștiga cu majoritate absolută, ei bine, în prima fază, cetățenii care sunt suporterii unor candidați cotați cu șanse mai mici i-ar vota pe aceștia, urmând ca, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, să voteze atunci strategic sau tactic. Asta ar fi fost în beneficiul partidelor mici, care vor să crească – exemplul de manual aici este USR.
Harta 2. Dispunerea localităților cu valori mai mari de 50% la alegerile locale din 2020 (primar)
Al doilea motiv important: dacă ai primari în cât mai multe localități, îți sporești șansele pentru alte tipuri de alegeri – parlamentare, prezidențiale, europarlamentare. De ce? Simplu. În teritoriu, primarii aleși sunt foarte importanți pentru ceea ce înseamnă mobilizarea electorală. Se formează un fel de clientelism local, unul generat nu neapărat de oferirea de daruri sau cadouri în timpul campaniei, ci unul mai fin, de dependență față de primărie a acelor cetățeni vulnerabili economic, dispuși astfel să fie loiali mărimilor locale. În felul acesta, primarii sunt realeși, iar partidele mari își păstrează supremația și la alegerile parlamentare sau europarlamentare, menținând controlul teritorial.
Dacă ne uităm pe prima hartă, observăm că PSD domină, cum se întâmplă de decenii, în sud și est, iar PNL a reușit să-și planteze primari cam în toate regiunile țării – au câștigat aproape la fel de multe primării ca și cei de la PSD.
Și totuși… În ianuarie 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, de la PNL, și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, după cum scrie Europa liberă. Pandemia a anulat planurile pentru alegeri anticipate, dar a condus și la amânarea modificării legislației electorale, potrivit Euronews. Între timp, în iunie 2022, Camera Deputaţilor a respins un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Proiectul, iniţiat în 2016 de Partidul Mișcarea Populară (PMP), propunea, în situaţia în care niciun candidat pentru funcţia de primar nu obţinea cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, să se organizeze al doilea tur de scrutin între candidaţii clasaţi pe primele două locuri, arăta Agerpres.
Ludovic Orban. Foto: Hepta
Peste toate acestea s-a așternut deja praful. Am explicat de ce nu există nici un fel de masă critică pentru schimbarea sistemului electoral pentru alegerea primarilor. Partidele de la guvernare nu se sinchisesc, dinspre populație nu există deloc vreo presiune, iar eventuala doină de jale a USR se va dilua în marea interesului rațional al partidelor și al nepăsării din partea populației.
Cum sunt aleși primarii
În final, vom explica (pe scurt) modalitatea de alegere a primarului – majoritate simplă. Conform legii electorale, alegerea primarilor este simplă ca bună ziua: candidatul (din partea unui partid sau unul independent) care are cele mai multe voturi într-o localitate, și implicit și procentul cel mai mare, este desemnat câștigător și devine primar al localității.
Să luăm un exemplu concret – localitatea Calopăr din județul Dolj, alegerile locale (primărie) din septembrie 2000.
Total alegători înscriși în liste: 3.200Total alegători prezenţi la urne: 1.988, adică 62,12%Total voturi valabil exprimate: 1.880Total voturi nule: 108
CandidatPartidVoturiProcentBobin DanielPNL86245,85%Catalina MarinPSD73138,88%Pavel MariusPro România28014,89%Pavel FlorinAlianța USR PLUS7 0,37%Total1.880100%
Câștigător = candidatul PNL (cu galben în tabelul de mai sus), deși nu are o majoritate absolută, adică peste 50% + un vot din totalul voturilor valabil exprimate – 1.601 din cele 3.200. La prezidențiale se câștigă cu majoritate absolută, la alegere primarilor nu, ajunge majoritatea simplă.
Așa s-au ales primarii în 2020 și tot așa se vor alege și în 2024. Vechile promisiuni liberale au rămas acolo, în trecut: sunt simple baloane de săpun în marea indiferenței generale. Pentru că cei care sunt la putere gândesc, cum ar putea fi altcumva?, pragmatic, rațional.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
