În rețelele sociale și în magazinele online, tricouri ieftine aparent de designer și genți de 200 de lei cu etichete de lux ne așteaptă să le cumpărăm, cu un singur click. De multe ori, în spatele acestor oferte tentante se află produse contrafăcute, replici sau fake-uri, care ne promit iluzia unui lux accesibil.
Fenomenul comerțului cu produse contrafăcute se menține ridicat, arată studiile, inclusiv în România, însă autoritățile tind să sancționeze mai degrabă magazinele fizice, nu și pe cele online. Dincolo de ilegalitatea comercianților, o sociologă explică, de asemenea, de ce preferă românii falsurile.
4 din 10 români au cumpărat cu bună știință haine contrafăcute
Recent, polițiștii de frontieră au descoperit la vama Isaccea aproape 8.000 de produse contrafăcute, purtând numele unor branduri cunoscute. Mii de haine, genți și pantofi în valoare de 6,6 milioane de lei veneau din Turcia și aveau ca destinație Ucraina. Produsele urmau să fie vândute ca unele de lux, deși sunt niște copii, susțin autoritățile.
Hainele care nu sunt găsite la timp de polițiști ajung în magazine. Iar piața este mare și diversă, în special online: Instagram, Facebook, OLX sunt platforme populare când vine vorba de cumpărături de fake-uri, adică de imitații.
În special tinerii aleg să cumpere haine contrafăcute.
,,Nu este vina brandului original că nu mă plătește pe mine firma (la care lucrez, n.r.) suficient încât să-mi permit o geantă de 1.000 euro sau de dolari”, spune o tânără de 25 de ani, cu care a discutat Libertatea.
Peste 40% dintre tinerii români au achiziționat cu bună știință haine contrafăcute, în decursul anului 2022, arată un studiu european privind dreptul de proprietate.
Sursa: Youth Scoreboard Study
Sursa: Youth Scoreboard Study
Cât costă hainele contrafăcute?
O mare parte din hainele fake se vând în mediul online, în special pe Instagram. Acolo se postează poze cu produsele, unele pagini expun prețul, returul și calitatea produselor. Altele nu oferă aceste informații.
Sunt sute de astfel de pagini. Am analizat câteva dintre ele.
Unele au prețuri standard pe articolul vestimentar, altele pun prețul în funcție de brandul copiat. Un produs Nike, de pildă, poate fi mai scump decât unul Adidas.
<strong>Toate însă se păstrează pe la o medie. Tricourile sunt între 200 și 300 de lei, bluzele la fel, hanoracele sunt 300-400 de lei, blugii pornesc de la 300 de lei, curelele – de la 100 de lei, vestele – de la 200 de lei.</strong>
Vânzătorii vin uneori cu oferte pentru a atrage cumpărătorii: ,,Reducere la două produse comandate – 30 de lei, 3 produse – 60 de lei, 4 produse – 100 de lei”.
Roxananicolle12_boutique, top.brands.paradiise, gangster_brands, thrifted.hd, fashion.clothes.ro sunt doar câteva exemple de pagini de Instagram care vând haine contrafăcute. Au mii de urmăritori și o activitate online intensă. Însă nu spun nimic despre originalitatea produselor.
Prima pagină menționată, de exemplu, se prezintă ca un vânzător de haine de „calitate superioară”. Aici, banii nu se returnează, dar produsele se pot schimba. Prețurile nu sunt afișate public, trebuie trimis mesaj în privat pentru a-l afla.
Cu peste 72.000 de urmăritori, administratorul paginii răspunde când este întrebat de preț, însă când vine vorba de originalitatea produselor, nu mai revine. Nu mai răspunde nimeni nici după câteva insistențe.
Vând și bijuterii, și produse pentru slăbit
Recent, roxananicolle12_boutique și-a diversificat gama de produse: a pus la vânzare și bijuterii din aur și produse de slăbire.
Gangster_brands are ceva în comun cu pagina anterioară: nu afișează prețul produselor.
Cu aproape 7.000 de urmăritori și 70 de postări, pagina este onestă. Dacă întrebi de originalitatea produselor, vei primi următorul răspuns: ,,1:1”. Adică este copie identică.
Pagina are chiar și un grup de WhatsApp ,,destinat exclusiv clienților fideli”, unde ai parte de ,,avantaje”: „5% extrareducere la toate comenzile, oferte personalizate, acces stoc nou înainte de postarea pe pagină”.
Produsele acestei pagini au etichetă cu cod QR, teoretic, o modalitate prin care se poate verifica orginalitatea produsului. Totuși, pagina recunoaște că sunt doar replici.
Un alt exemplu este top.brands.paradise, pagină privată. Când a fost întrebată de originalitatea produselor, răspunsul a fost: ,,Sunt replici 1:1”, urmat de ,,cum să fie originale la acest preț?”.
De unde vin hainele contrafăcute
Fenomenul ia amploare, deși comercializarea și producerea de haine contrafăcute sunt ilegale. Asta nu-i oprește pe vânzătorii care activează în online. Cele mai multe haine contrafăcute care ajung în România vin din Asia (China, Taiwan), Turcia, Grecia, Bulgaria, Olanda și Italia, a spus Paul Anghel, directorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), într-o postare pe Facebook de anul trecut. Adesea, hainele contrafăcute ajung în țară prin porturi.
<strong>La nivel național, în 2022, au fost înregistrate aproape 2.000 de infracțiuni de contrafacere și au fost confiscate peste 240.000 de haine, valoarea acestora fiind de aproximativ 33,5 milioane de lei, potrivit Poliției Române.</strong>
Legea spune că reprezintă infracțiune ,,contrafacerea unei mărci, punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare și punerea în circulație a produselor care poartă indicații geografice ce arată sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine”.
ANPC amendează în special magazine fizice
Instituțiile care se ocupă cu ținerea sub control a acestui fenomen sunt Autoritatea Națională a Vămilor, ANPC și Poliția.
Produsele contrafăcute se confiscă de poliție, în urma sesizărilor făcute la ANPC, și se distrug sau se valorifică după caz.
,,ANPC intervine imediat în asemenea cazuri, problema este că trebuie să avem concursul consumatorilor, dar mai ales al operatorilor economici ale căror branduri au fost contrafăcute”, explică directorul ANPC, pe pagina de Facebook.
Amenzile date pentru producerea, importul și comercializarea produselor falsificate/contrafăcute încep de la 3.000 de lei și pot ajunge până la 30.000 de lei.
De cele mai multe ori, sancționate sunt în special magazinele fizice, nu cele online, după cum rezultă chiar din activitățile autorităților. În București, de exemplu, controale dese fac Poliția și ANPC la Dragonul Roșu. Doar în mai anul acesta au dat amenzi de peste 1,5 milioane de lei, potrivit G4Media.
Cumpărăturile în pandemie
În perioada pandemiei, cumpărăturile din mediul online au crescut, mai arată studiul realizat la nivelul Uniunii Europene, anul trecut.
Sursa: Youth Scoreboard Study
Făcând o comparație cu 2019, procentul de oameni care au cumpărat cu bună știință cel puțin un produs contrafăcut a crescut cu 23%. Printre cele mai cumpărate produse contrafăcute se numără hainele, accesoriile și încălțămintea.
De asemenea, majoritatea persoanelor care cumpără produse contrafăcute sunt tinerii între 15 și 24 de ani.
<strong>Dacă produsele originale ar fi mai ieftine, oamenii nu ar mai cumpăra fake-uri, spun aproape jumătate dintre participanții la studiu.</strong>
Căutăm un „nou statut social” și „putere”
Românii cumpără falsuri pentru că ,,își doresc să atingă sau să câștige un nou statut social și, de asemenea, să câștige putere în relațiile cu ceilalți indivizi, să fie poziționați superior în relațiile interpersonale”, explică Alina Duduciuc, sociologă care a studiat relația românilor cu hainele, pentru Libertatea.
Printre motivele pentru care oamenii cumpără haine fake este și prețul scăzut față de produsele originale, mai spune ea.
Pentru alții, calitatea bate, totuși, prețul mai mic. Acesta este cazul lui Cosmin, un student de 22 de ani, care a interacționat cu hainele fake o singură dată, fără să știe.
,,Când eram mai mic, mi-am cumpărat din bazar niște chestii. Sigur nu erau originale 100%. Mi-am dat seama când am văzut, când am crescut”, spune Cosmin.
Acest lucru s-a întâmplat când avea ,,vreo 13-14 ani”. Acum nu ar mai cumpăra: ,,consider că sunt făcute din materiale foarte slabe față de cele originale”.
Pe de altă parte, o altă tânără spune că a găsit produse contrafăcute de calitate bună, genți mai exact, într-un butic din Turcia: ,,Nu-mi permiteam originalul, iar modelul mi-l doream de foarte mult timp”, explică fata.
,,Una dintre genți a fost de la Guess. Cred că am dat între 100 și 200 de lei, originalul – cam vreo 700-800 de lei, iar cealaltă a fost de la Prada. Tot așa, între 100 și 200 de lei am dat pe ea și originalul era undeva la 400 de euro”, mai adaugă aceasta.
Sursa: galeria proprie a intervievatei
Cum recunoaștem hainele contrafăcute?
Unele fake-uri sunt atât de bine realizate după original, încât un ochi neformat nu ar putea să-și dea seama.
Sunt însă unele detalii care se pot observa ușor. De exemplu, calitatea diferită a ambalajului, care se vede imediat, explică șeful ANPC Paul Anghel. Are defecte sau nu conține toate elementele produselor originale.
Aici s-ar încadra pattern-ul (modelul, n.r.) care nu se aliniază cu cusăturile, nasturii, fermoarul, logo-ul dacă este brodat corect, ori este inexistent, dar și eticheta din interior – există?, scrie pe ea ,,Made in China”?
Un semnal evident este și costul mult mai mic față de prețul la care este vândut pe site-urile oficiale sau în magazinele mari.
Chiar cu o căutare rapidă pe internet, se poate afla prețul unui produs original, ca referință, și se va constata că diferența este considerabilă.
De asemenea, condițiile de vânzare sunt diferite. Adică produsele de firmă, originale, se vând doar în magazinele specializate, nu la tarabe, de la persoane fizice „cu sacoșa”.
O altă metodă de verificare a originalității este codul QR de pe etichetă, care odată scanat cu telefonul, ar trebui să te ducă pe pagina brandului original, astfel validând originalitatea.
Selen Osmanoglu este studentă în anul III la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Materialul de față a fost realizat în cadrul seminarului „Tehnici de investigație jurnalistică”.
