Descoperire inedită a cercetătorilor. Un medicament celebru ar putea încetini progresia bolii Parkinson

Un tratament cu proprietăți similare celor găsite în „injecțiile pentru slăbit” ar putea oferi beneficii în gestionarea simptomelor bolii Parkinson, conform unor studii recente.

Tratament inovator pentru Parkinson

Potrivit informațiilor furnizate de Parkinson’s Foundation, peste 10 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu Parkinson, o afecțiune caracterizată de pierderea treptată a celulelor nervoase din creier, manifestându-se prin probleme de mișcare, echilibru și memorie. Deși există tratamente disponibile pentru a gestiona simptomele, încă nu există un remediu complet.

În ultimii ani, interesul pentru agonistii receptorilor de peptide asemănători cu glucagonul 1 (GLP-1R) a crescut, cu medicamente precum exenatida, folosită pentru diabetul de tip 2, care a demonstrat capacitatea de a încetini progresia simptomelor motorii la un grup restrâns de pacienți cu Parkinson.

Studiile recente sugerează că un alt medicament din aceeași categorie, numit lixisenatidă și utilizat pentru diabetul de tip 2, ar putea avea efecte similare, susținând ipoteza că rezistența la insulină din creier ar putea fi asociată cu boala Parkinson.

Profesorul Wassilios Meissner, de la spitalul universitar din Bordeaux, care a condus studiul, a subliniat importanța rezultatelor, însă a avertizat că trebuie să rămânem prudenți cu interpretările, deoarece sunt necesare cercetări suplimentare.

Cercetări amănunțite în găsirea unui medicament

Agoniștii GLP-1R sunt cunoscuți pentru utilizarea lor în tratamentul diabetului de tip 2 și în ajutorul pentru pierderea în greutate, însă medicamentele precum semaglutida și liraglutida, deși similare, nu pătrund ușor în creier, făcându-le mai puțin potrivite pentru tratarea Parkinsonului.

Într-un studiu publicat în New England Journal of Medicine, cercetătorii francezi au împărțit 156 de pacienți recent diagnosticați cu Parkinson în două grupuri, administrându-le medicamente standard pentru Parkinson, în timp ce unui grup i s-a administrat lixisenatidă, iar celuilalt un placebo.

Rezultatele preliminare arată că, după 12 luni, cei tratați cu lixisenatidă nu au prezentat progresie semnificativă a simptomelor motorii, spre deosebire de cei care au primit placebo, indicând un posibil efect protector al medicamentului asupra creierului împotriva pierderii de neuroni.

Cu toate acestea, au fost înregistrate efecte secundare precum greață și vărsături la aproximativ jumătate dintre cei tratați cu lixisenatidă. Mai multe cercetări sunt necesare pentru a confirma efectele benefice ale lixisenatidei în tratamentul bolii Parkinson și pentru a identifica cele mai bune modalități de administrare și dozare a acestuia.