Klaus Iohannis și-a anunțat, marți, candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Potrivit Deutsche Welle, care citează „surse demne de încredere”, el se bucură deja de susținerea Turciei, care are a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, a Ungariei și a Bulgariei și vor urma restul țărilor ex-sovietice.
Adversarul său, premierul Mark Rutte, are susținerea a 22 de țări, între care SUA, Franța, Marea Britanie și Germania, din 32.
Deutsche Welle mai remarcă faptul că, în mod convenabil pentru Iohannis, alegerile prezidențiale din România au fost devansate în septembrie, postul la NATO fiind liber din 1 octombrie. Tradițional, prezidențialele din România aveau loc în decembrie.
Statele care-l susțin pe Iohannis pentru șefia NATO
Potrivit „surselor demne de încredere” ale DW, Iohannis are susținerea Turciei, a doua cea mai mare armată din NATO, a Ungariei, care a anunțat prima că nu-l vrea pe Rutte, și a Bulgariei, care de ani de zile e ținută la ușa Schengen chiar de Olanda. Lor li se va alătura celelalte țări ex-sovietice membre NATO.
DW mai notează că România are deja o echipă la Washington care lucrează la acest proiect.
De cealaltă parte, 22 de state din cele 32 membre NATO îl susțin pe olandezul Mark Rutte, dar lucrurile sunt departe de a fi bătute în cuie.
DW mai constată că e pentru prima dată de la căderea Cortinei de Fier când în NATO există o competiție deschisă, în văzul inamicului, și e tot pentru prima dată în istorie când NATO își alege conducerea în plin război în Europa.
Deutsche Welle, despre șansele lui Iohannis să ajungă la șefia NATO
„Klaus Iohannis nu a excelat niciodată prin analizele sau luările sale de poziției în domeniul apărării, dar s-a aflat mereu pe axa pro-atlantistă. La NATO, viitorul secretar general are un aparat de experți și comunicatori care pot face oricând dintr-un ignorant un lider credibil în domeniu. Nu expertiza lui se pune în balanță, ci credibilitatea și capacitatea de adaptare, credibilitatea statului din care vine și, poate, și regiunea fierbinte în care se află”, scrie jurnalista Sabina Fati, pentru Deutsche Welle.
De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că Rutte poate „să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, scaun care e pregătit pentru cineva din zona de centru-stânga, cum e premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei”.
Guvernul a mutat prezidențialele special pentru Iohannis
Totodată, Sabina Fati remarcă faptul că alegerile prezidențiale din România au fost „devansate special pentru funcția internațională pe care și-o dorește Klaus Iohannis”. Funcția de secretar general al NATO se eliberează pe 1 octombrie 2024, iar prezidențialele nu vor mai avea loc în decembrie, cum se întâmplă de obicei, ci în septembrie.
Totuși, premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a negat că ar exista „o paralelă între eventuala candidatură a domnului președinte Klaus Iohannis la NATO și faptul că alegerile pentru funcția de președinte au fost stabilite în luna septembrie”.
