Trăim vremuri agitate și dificile în care fiecare dintre noi vrem să facem cât mai multe pentru noi și pentru familiile noastre astfel încât să avem un trai decent și o viață liniștită. Însă toate acestea ne pot conduce către o stare de stres prelungit, oboseală cronică, stări de anxietate, neliniște sau chiar depresie. De aceea, din ce în ce mai mulți oameni caută soluții prin care să se elibereze de stresul acumulat zi de zi și să trăiască în deplină armonie și echilibru.
Auzim tot mai des vorbindu-se despre meditație și mindfulness, două practici spirituale și de conștientizare care există de sute de ani în culturile orientale și care au fost adoptate din ce în ce mai mult în lumea modernă. Deși sunt adesea menționate împreună, meditația și mindfulness-ul sunt concepte diferite, cu caracteristici și beneficii proprii. Pe scurt, meditația este o practică, un proces, în timp ce mindfulness-ul este o calitate, o stare. Cu toate acestea, există destul de mulți oameni care le confundă și care le greșesc sensul, considerându-le sinonime. Trecând, însă, peste acest aspect, este important de știut că aceste practici au câștigat în ultimii ani foarte mult la capitolul popularitate datorită potențialului lor de a promova starea de bine atât din punct de vedere mentală și emoțională, cât și fizică. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă fiecare dintre aceste practici și implicațiile lor în viața noastră, trebuie analizate separat și, totodată, trebuie evidențiate beneficiile pe care le oferă fiecare, dar și diferențele care există între ele.
Ce este meditația
Meditația este un exercițiu de relaxare a minții prin care se pot dezvolta diferite calități și prin care urmărim să atingem o anumită stare de conștientizare și de liniște interioară. Meditația „organizează” mintea astfel încât să prevină dezordinea mentală și să ne ajute să ne putem concentra asupra sinelui nostru, să reflectăm și să ne concentrăm asupra gândurilor noastre.
În același timp, se poate spune că meditația este chiar un instrument de dezvoltare a atenției, iar cele mai recente studii în domeniu arată că această practică a fost foarte eficientă în a ajuta oamenii să fie mai prezenți în experiențele lor cotidiene. Spre exemplu, cei care practică meditația în mod sistematic sunt mai capabili să acționeze cu atenție în viața lor de zi cu zi.
Meditația este un exercițiu de relaxare a minții
Potrivit lui Buddha, unul dintre fondatorii marilor religii ale lumii, există mai multe tipuri de meditații pe care un om le poate exersa pentru a putea avea o minte sănătoasă: meditație concentrativă, meditație vizualizată sau ghidată și meditație transcendentală, relatează site-ul BetterUp.com. Fiecare dintre aceste tehnici are propriile modalități de focalizare a minții și de gestionare a gândurilor și a emoțiilor. Scopul principal este acela de reducere a stresului, de îmbunătățire a concentrării și de promovare a stării de liniște interioară și de echilibru.
Profesorii de meditație ne ajută să ne consolidăm aceste tehnici fie în grup, fie de unii singuri. Indiferent de practica de meditație pentru care optăm este important să ne asigurăm că avem ocazia să ne îmbunătățim cunoașterea de sine și să ne dezvoltăm mentalitatea.
De câte tipuri este meditația
La fel ca mersul la sală, meditația nu este ceva care să dea rezultate după prima sesiune, motiv pentru care este esențial să ai răbdare cu tine însuți atunci când te apuci să o practici. La început, lucrurile vor fi mai amestecate, însă odată cu trecerea timpului „apele” se vor limpezi. Important este faptul că, dacă ai suficient curaj să treci prin această detoxifiere emoțională, beneficiile vor fi multiple. Altfel spus, cu cât vei practica mai mult, cu atât vei observa mai multă ordine în viața ta.
Meditația se concentrează pe controlul minții și al gândurilor
Se spune că meditația a fost practicată pentru prima dată de liderii spirituali din India, iar ulterior a fost recomandată ca practică fundamentală de fondatorul budismului, Buddha (n.n. – „cel care este treaz”).
De altfel, meditația este considerată o cale prioritară pe care ar trebui să o urmăm în practicarea celei de-a opta căi în budism. Primul tip de meditație se numește Ana-Pana-sathi Bhavana și se centrează pe modul în care respiri, fiind o modalitate ideală de a-ți îmbunătăți capacitatea de concentrare. Apoi avem Maithree Bhavana, o meditație prin care o persoană învață cum să-și răspândească dorințele bune atât pentru sine, cât și pentru alții. În sfârșit¸ Vipassana Bhavana este acel tip de meditație care se concentrează pe dezvoltarea perspectivei despre viață și adevărul vieții.
Ce este mindfulnessul
La fel ca meditația, mindfulnessul își are originile tot în practicile tradiționale ale instituțiilor religioase și spirituale orientale, ca budismul și hindusmul. Există o practică asemănătoare și în creștinismul ortodox, care poartă denumirea de isihasm. Acest concept se referă la practica de a conștientiza și de a accepta necondiționat, moment cu moment, gândurile, emoțiile, sentimentele și senzațiile corporale, mai precizează sursa citată anterior.
Cu alte cuvinte, această practică reprezintă arta de a aduce atentia în prezent. Este o tehnică foarte utilă, mai ales în lumea agitată în care, secundă de secundă, absorbim informații din jur, iar creierul nostru este suprasolicitat. Mindfulness este o stare care presupune să fii atent în mod voluntar la lucrurile care se întâmplă și pe care le simți în prezent (clasicul a fi „aici” și „acum”), dar afișând o atitudine detașată, fără nici un fel de implicare emoțională.
Mindfulness reprezintă arta de a aduce atentia în prezent
De asemenea, este bine să ai o atitudine de deschidere și de acceptare a lucrurilor din jurul tău, chiar dacă sunt plăcute sau neplăcute, și să le accepți fără să le judeci sau să încerci să le schimbi, relatează și Forbes Health. În același timp, mindfulness-ul înseamnă și să ne activăm simțurile pentru a ne conecta la ceea ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru.
De ce este bine să practici mindfulnessul
Mindfulnessul poate fi practicat oriunde și oricând și este important pentru că ne învață să fim mai plini de compasiune față de noi înșine și să devenim mai buni în a ne asculta pe noi înșine. În plus, noi, la rândul nostru, trebuie să aducem aceste aspecte în relațiile noastre cu semenii noștri, iar consolidarea abilităților de reglare emoțională pe care le avem ne oferă o mai bună înțelegere de sine. Totodată, prin mindfulness putem învăța cum să ascultăm ceea ce ne spun emoțiile și corpul nostru, fie că avem nevoie de o pauză de masă, fie că trebuie să ne calmăm printr-o meditație de cinci minute.
Beneficiile mindfulessului au fost evaluate în cadrul a numeroase studii clinice, iar cele mai cunoscute sunt cele demonstrate prin programul MBSR (Mindfulness Based Stressed Reduction), dezvoltat de Centrul Medical al Universității din Massachusetts în anii 1970. Acest program utilizează o combinație de meditație mindfulness, conștientizare corporală, yoga și explorarea tiparelor de comportament, gândire, sentiment și acțiune, iar cele mai cunoscute beneficii ale acestuia sunt următoarele:
reduce distresul psihologic;
promovează o mai bună sănătate mintală, bunăstare și rezistență;
contribuie la bunăstarea generală;
îmbunătățește concentrarea, atenția și capacitatea de a lucra în condiții de stres;
promovează sănătatea cardiovasculară;
ajută în tratarea tulburărilor legate de consumul de substanțe;
este benefic pentru persoanele cu fibromialgie
Ce diferențe există între meditație și mindfulness
În timp ce conceptele de meditație și mindfulness au anumite similarități, ar trebui să vorbim și despre aspectele care le diferențiază. Prima deosebire importantă este dată de faptul că mindfulness este o stare, în timp ce meditația este un proces, o metodă prin care se poate obține starea de mindfulness.
Una dintre diferențele majore între meditație și mindfulness constă în focalizarea acestor practici. În timp ce meditația se concentrează pe controlul minții și a gândurilor pentru a atinge o anumită stare de liniște și de echilibru interior, mindfulnessul se centrează pe conștientizarea deplină a momentului prezent, indiferent de tipul de experiență sau de emoție pe care o poate resimți omul. În esență, meditația poate fi văzută ca o practică mai amplă, care include mindfulness-ul ca unul dintre elementele sale, în timp ce mindfulnessul este o formă specifică de abordare a prezentului cu atenție și cu conștientizare.
O altă diferență este dată de caracteristicile meditației, care nu se suprapun peste cele ale stării mindfulness. Trebuie să știi că anumite tehnici de meditație vin cu un pachet de concepte orientale, care conferă cadrul care explică motivația practicării anumitor exerciții. Și aici ne referim la vizualizarea propriei persoane drept o divinitate, practicarea mantrelor, meditația asupra compasiunii, precum și alte exerciții similare. Meditația pe care o folosește un individ în vederea obținerii unei stări de mindfulness care a fost validată științific și care a fost înglobată ca tehnică terapeutică a fost decopertată de substratul religios și de conceptele aferente. În acest fel, din pachetul de tehnici de meditație orientale doar o parte sunt utilizate în lumea occidentală pentru antrenarea stării de mindfulness.
Nu în ultimul rând, aflăm de pe site-ul Positivepsychology.com că practicile de mindfulness pot fi făcute oriunde și oricând, în timp ce meditația are nevoie adeseori de un anumit mediu. În plus, meditația este o practică mai formală comparativ cu mindfulnessul. Practicarea meditației formale, stând așezat pentru o perioadă determinată, poate oferi un refugiu față de agitația din jurul nostru și ne poate reaminti că nu trebuie să muncim atât de mult pentru a ne atinge obiectivele sau pentru a fi ceea ce ne dorim să fim.
Vezi şi care sunt cele mai eficiente poziții de yoga pentru începători!
