Dezbaterea va avea loc în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene – un forum de promovare a cooperării între peste 40 de țări, înființat anul trecut în urma invaziei Rusiei în Ucraina, scriu Politico, Reuters și The Guardian.
Președintele francez Emmanuel Macron va încerca să-i convingă pe liderii UE strânși la un summit european din Granada, Spania, să susțină o extindere istorică ce ar aduce în blocul comunitar Ucraina, dar și alte câteva țări candidate, inclusiv Republica Moldova.
Nu va fi simplu. Îngrijorările multor state membre UE cu privire la viabilitatea unei astfel de extinderi de amploare reprezintă o amenințare serioasă la adresa proiectului susținut de Macron și de alți lideri, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sau președintele Consiliului European, Charles Michel.
În vreme ce războiul din Ucraina a oferit suficiente argumente pentru a plasa extinderea în fruntea agendei, Macron și cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu sarcina dificilă de a convinge statele UE să întreprindă schimbări masive, inclusiv reforme interne dureroase care ar fi necesare pentru a admite Ucraina.
Potrivit mai multor diplomați citați de Politico, apetitul pentru reformarea politicii agricole a UE și a normelor privind procesul de luare a deciziilor colective este redus, în ciuda sprijinului puternic pentru Ucraina.
În contextul în care anul viitor vor avea loc alegeri la nivel european, iar unii lideri moderați se luptă cu un val de populism, Parisul și Berlinul trebuie să păstreze un echilibru între idealismul european și pragmatismul rece.
Este 2030 un an potrivit pentru extindere?
Franța face presiuni pentru ca liderii UE reuniți la Granada să aprobe o declarație privind nevoile de reformă, în contextul extinderii viitoare, a declarat un consilier de la Elysée. Dar același consilier, scrie Politico, a recunoscut că are așteptări limitate în ceea ce privește calendarul extinderii.
În vreme ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a insistat că UE ar trebui să stabilească un astfel de calendar cu 2030, un an potrivit pentru extindere, mai multe state membre sunt reticente în privința planului.
Ministrul irlandez al afacerilor externe, Peter Burke, a declarat că, deși Irlanda este „în favoarea” extinderii, Dublinul nu este de acord cu stabilirea unui calendar strict al extinderii UE.
Evident, alta este poziția statelor aspirante, iar Republica Moldova va susține la summit o aderare cât mai rapidă.
Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a declarat pentru The Guardian că Chișinăul a făcut progrese în toate zonele de reformă indicate de Comisia UE, înaintea unei decizii privind deschiderea negocierilor de aderare, ce ar trebui să fie luată la Bruxelles în decembrie.
Popescu a observat însă că UE trebuie să treacă prin propriul proces de reformă.
„Este evident că ambele părți sunt profund angajate în chestiunea extinderii. Menținem o colaborare solidă și productivă cu toate instituțiile UE, iar aspirația noastră comună este de a vedea Moldova pregătită pentru aderarea la UE până la sfârșitul anului 2030”, a declarat el.
Italia și Marea Britanie au adus migrația pe agenda discuțiilor
Dincolo de chestiunea-cheie a aderării Ucrainei la UE, reuniunile informale de la summitul din Granada, la care vor particfipa peste 40 de lideri europeni, nu doar cei ai UE, vor fi dominate de discuții diplomatice cu miză mare despre alte conflicte din Europa sau din vecinătate: criza umanitară din enclava Nagorno-Karabah și escaladarea tensiunilor dintre Serbia și Kosovo.
Migrația va fi și ea în fruntea discuțiilor, subiectul fiind împins pe agendă de șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, și de premierul britanic Rishi Sunak.
Liderii europeni au fost deja repartizați în grupuri tematice privind extinderea, apărarea, inteligența artificială, securitatea energetică și urgența climatică.
Meloni l-a contactat pe Sunak după ce nu a reușit să convingă Spania, organizatoarea reuniunii, să includă migrația pe ordinea de zi, scrie The Guardian. Cei doi prim-miniștri vor prezida acum un grup separat pe această temă și se așteaptă ca aceștia să ridice problema necesității unei mai bune coordonări între UE și Regatul Unit.
Miercuri, Roma a obținut o serie de concesii și a dat undă verde pentru un acord major privind gestionarea crizelor migrației în UE, care ar trebui să ajute țări precum Italia sau Grecia, aflate în prima linie a sosirilor de migranți.
Zelenski este încrezător
Liderii europeni are trebui, de asemenea, să îl asigure pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de sprijinul lor pe termen lung, după ce președintele american Joe Biden și-a exprimat temerile că luptele interne ale republicanilor din Congres ar putea lovi în sprijinul SUA pentru Kiev.
Sosirea lui Zelenski nu a fost anunțată în avans, din cauza temerilor privind securitatea, dar președintele ucrainean a ajuns deja în Spania.
El a anunțat într-un mesaj video publicat miercuri seara că se pregătește pentru o perioadă de activități internaționale intense. „Această săptămână și săptămâna viitoare ar trebui să fie productive pentru Ucraina”, a spus el.
Perioada este una dificilă, pe măsură ce Ucraina consumă tot mai multă muniție, iar fisurile din alianța occidentală devin tot mai evidente, cu probleme în SUA, temporar în Polonia și, pe viitor, în Slovacia.
Unii oficiali ucraineni, ai UE și ai NATO au minimalizat totuși aceste evoluții, afirmând că sprijinul pentru Kiev va rămâne în cele din urmă stabil, deoarece este în interesul Occidentului.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri că este „foarte încrezător” că SUA își vor menține sprijinul pentru Ucraina.
