La fiecare 5 minute în care a profesat ca doctor de familie în Elveția, un medic român, B., a înșelat companiile de asigurări. „Să vă fie rușine!”, i-a spus judecătorul care l-a condamnat, după ce fusese dat în urmărire internațională și prins în Italia, relatează cotidianul elvețian de limbă germană Aargauer Zeitung.
Un medic născut în România, dar care are și cetățenie germană, a condus timp de un an și jumătate un cabinet de doctor de familie în Brugg. A fost plătit pentru servicii pe care nu le-a furnizat, sau pe care nici măcar nu avea voie să le presteze.
Medicul de familie B. a profesat în așa-numitele „blocuri papagali” de pe promenada din Brugg din ianuarie 2015 până în primăvara anului 2016. În acest timp, cetățeanul român și german s-a făcut remarcat din cauza facturării excesive. După prima vizită la cabinet a lui Dieter Siegrist, șeful combaterii abuzului în asigurări de la casa de asigurări de sănătate CSS, medicul de familie s-a ascuns.
În 2016, cabinetul a fost închis fără preaviz. Medicul dispăruse și a fost emis un mandat internațional de arestare împotriva lui B. Departamentul cantonal de Sănătate și Afaceri Sociale i-a retras licența profesională pe 30 aprilie 2016. Potrivit unui articol publicat de site-ul SRF, acesta a lucrat pentru o scurtă perioadă ca medic de familie într-un spital militar din capitala României, București.
După 7 ani, la începutul lui 2023, românul a fost arestat în Spania, dar ulterior eliberat de poliția iberică, deși mandatul internațional era valabil. Bărbatul de 59 de ani a fugit apoi în Italia și a fost arestat din nou acolo, pe 15 februarie. După cinci luni în arest, a fost extrădat în Elveția la sfârșitul lunii iulie.
Medicul este acuzat de înșelăciune comercială, fals multiplu de documente și neglijarea obligațiilor de întreținere pentru doi dintre cei patru copii ai săi și la procesul de luni a acceptat toate acuațiile.
A fost adus în sala de judecată cu cătușe la mâini și la picioare. A crescut în România, a studiat la o universitate germană după liceu, dar nu și-a scris niciodată teza de doctorat.
El le-a explicat judecătorilor că a lucrat în diferite cabinete medicale, în camerele de urgență ale spitalelor, într-o clinică de psihiatrie și, de asemenea, pentru Crucea Roșie Germană. S-a căsătorit de trei ori. Nu mai știe exact când a avut loc a doua căsătorie. „Acum aproximativ 17 sau 18 ani”, explică B. Nici toate locurile de muncă nu și le-a ai amintit.
Șeful Asociației Medicale din Aargau a scris într-un raport din 2016 că cercetările interne au scos la iveală o „imagine dezolantă”, că românului îi „lipsesc cunoștințele medicale” și frauda comisă de acesta era probabil inevitabilă. „Acest coleg neputincios și amabil pur și simplu nu are potențial de schimbare și este complet incapabil să conducă un cabinet în mod competent”, era concluzia raportului.
B. își programa pacienții la fiecare 5 minute. A calculat însă pentru fiecare câte 15 minute, atunci când solicita decontarea consultațiilor. Au existat, de asemenea, așa-numitele examinări „mici” și „cuprinzătoare ale specialistului de îngrijire primară”, pe care nu le-a efectuat niciodată. B. a facturat, de asemenea, companiilor de asigurări tarife forfetare de urgență, ECG și studiu de dosar fără a fi furnizat aceste servicii.
De asemenea, oferea sfaturi specifice pe care nu era calificat să le dea din cauza pregătirii sale, pentru a numi doar câteva dintre trucurile pe care le folosea pentru a frauda companiile de asigurări. În total, a creat 2.300 de facturi medicale false și astfel a obținut peste 245.000 de franci.
Declarațiile medicului au fost neclare în instanță. Președintele Curții, Sandro Rossi, a vrut să știe de ce nu a plătit întreținere copiilor săi, când câștiga în jur de 15.000 de franci pe lună. „Am fost amenințat în mod constant că îmi va fi înghețat contul bancar. M-am oferit să plătesc în rate, dar oferta a fost respinsă”, spune B. Întrebat de ce a comis fraudele, a spus că a făcut o greșeală și că i-a părut rău apoi.
Unde s-au dus toți banii, rămâne un mister. B. transferase 100.000 de franci în străinătate și cumpărase trei kilograme de aur. „Am avut multe datorii în România, dintre care unele le-am plătit, iar restul am folosit pentru a trăi peste posibilitățile mele în Elveția, cumpărând lucruri și plecând în excursii”, spune B.
B. a încercat să explice și de ce a fugit din Elveția. Sănătatea lui era foarte proastă, motiv pentru care s-a întors în România. „Am avut o depresie severă, un atac de cord și am căzut pe scări, nu știam dacă voi supraviețui”. Dar el nu a fost doar în România, ci și în Spania, și în Italia. „Acolo ați fost arestat”, i-a spus judecătorul. „Am fost în România de cele mai multe ori. Am fost în Spania și Italia pentru că un coleg ne-a oferit mie și soției mele o excursie pentru aniversarea nunții noastre”.
Pentru că B. a mărturisit infracțiunile, tribunalul districtual Brugg a putut să pronunțe o hotărâre într-o procedură simplificată. Procuratura și apărarea au convenit ca el să primească o pedeapsă cu închisoare de trei ani, din care un an cu executare. Plus o interdicție de a intra în Elveția timp de șapte ani.
Însă tribunalul districtual Brugg nu a fost de acord cu acest lucru, o situație extrem de neobișnuită, pentru că în majoritatea cazurilor pedeapsă convenită nu este schimbată. Dar judecătorul Rossi a spus: „Putem doar să acceptăm pedeapsa de trei ani de închisoare, dar faptul că doar douăsprezece luni din aceasta sunt cu executare nu este suficient”. Astfel, românul va efectua în spatele gratiilor jumătate din pedeapsă.
După o scurtă consultare cu avocatul său, B. a fost și el de acord cu propunerea revizuită. Așa că acum trebuie să meargă la închisoare pentru 18 luni. Apoi sunt costurile condamnării: el datorează companiilor de asigurări 245.000 de franci și celor două fiice ale sale câte 10.000 de franci fiecăreia. Când își va ispăși pedeapsa, va încerca să-și găsească un loc de muncă într-un cabinet din România, pentru a putea plăti prejudiciul, a explicat B.
Președintele tribunalului, după ce a fost anunțat verdictul, i-a spus acuzatului: „Să vă fie rușine!”. El l-a acuzat pe medic că își vede pacienții doar ca pe o oportunitate de a obține profit. „Asta nu are absolut nimic de-a face cu etica medicală!”,
