Industria îmbătrânirii, care are ca scop întârzierea și inversarea bolilor legate de vârstă, va valora 610 miliarde de dolari la nivel global până în 2025, scrie cotidianul spaniol El Pais.
Să presupunem că vi se oferă opțiunea de a trăi 120 de ani. Cei mai mulți dintre cei care citesc acum aceste rânduri ar accepta imediat oferta, scrie sursa citată.
Amintiți-vă, însă, că în ultimii 40 de ani de existență, adică 14.600 de zile, ar putea fi cu dureri, probleme de mobilitate și dependență de alte persoane, demență, degenerare, boli de inimă și altele, continuă aceasta.
A câștiga ani de viață înseamnă a îmbătrâni, iar costul nu este mic. Deocamdată.
Industria antiîmbătrânirii
Lumea intră într-o revoluție care va schimba absolut totul. Industria emergentă a anti-îmbătrânirii, a cărei valoare este estimată la 610 miliarde de dolari până în 2025, încearcă să deslușească schimbările și procesele implicate în dezvoltarea bolilor, leziunilor și dizabilităților asociate vârstei, pentru a le încetini sau inversa.
Bătrânețea, un proces fiziologic care apare la toate ființele vii, lasă urme în organism: instabilitate genomică, scurtarea telomerilor, disfuncție mitocondrială, îmbătrânire celulară, epuizarea celulelor stem și inflamație cronică, printre altele.
De asemenea, crește riscul de a suferi de Alzheimer, boală care afectează aproximativ 50 de milioane de persoane în întreaga lume. De asemenea, crește probabilitatea de a avea cancer, aceasta fiind de aproape 50% la 80 de ani.
Concomitent, pot apărea boala Parkinson, accident vascular cerebral, boli de inimă, fragilitate musculară, artrită, fibroză a țesuturilor, diabet de tip 2, obezitate și multe altele.
Epoca de aur a investițiilor
Cercetarea biotehnologică privind îmbătrânirea și longevitatea cunoaște o epocă de aur susținută de investiții de miliarde de dolari din partea fondurilor de capital de risc, a industriei farmaceutice, a organizațiilor nonprofit și a miliardarilor planetei.
O mare parte din ploaia de fonduri pe care o primește acest sector provine din buzunarele celor mai bogați oameni din lume, cum ar fi Jeff Bezos (fondatorul Amazon), Sam Altman (cofondator al OpenAI, compania ce realizează ChatGPT), Larry Page (cofondator Google) sau Peter Thiel (cofondator PayPal).
Jeff Bezos, Sam Altman, Larry Page și Peter Thiel se numără printre cei care investesc în tehnologia prelungirii longevității.
Aceștia susțin și finanțează, cu o oarecare discreție, start-upuri biotehnologice care merg chiar mai departe: acestea cercetează reprogramarea celulară pentru a restabili sănătatea, pentru a duce o viață sănătoasă mai mult timp.
Interes din partea sectorului crypto
Marile nume din Silicon Valley au pus ochii pe acest domeniu al științei, care a atras atenția oamenilor de secole și care acum ar putea fi gata să schimbe complet modul în care îmbătrânim.
„Acești tehnologi nu se tem de schimbările mari și iubesc inovația. De asemenea, oamenii din lumea blockchain și a criptomonedelor sunt foarte interesați. De fapt, în 2021 am primit aproape 28 de milioane de dolari în monedă digitală, iar aceasta a fost cea mai mare campanie filantropică în monedă digitală din istorie până în prezent”, spune Maria Entraigues, director de dezvoltare al Fundației pentru Cercetarea Inginerească a Senescenței Neglijabile (senescență înseamnă îmbătrânirea țesuturilor și a organismului).
„Următorul Google”
Miza este atât de mare, încât companiile de biotehnologie care se vor dovedi capabile să obțină rezultate tangibile vor deveni următorul Google, scriu Dmitry Kaminskiy și Margaretta Colangelo în cartea „Longevity Industry 1.0” (Industria Longevității 1.0 – n.r.).
În ecosistemul longevității există 50.000 de companii în 20 de sectoare și peste 10.000 de investitori, potrivit datelor Agenției pentru Analiza Îmbătrânirii (Aging Analytics Agency).
Noua mană a afacerilor
În următorul deceniu, cercetările privind biologia îmbătrânirii ar putea oferi creșteri fără precedent ale calității și duratei vieții umane. Vom trăi mai mulți ani pentru că vom rămâne sănătoși. Cât de mulți?
Ideea este de a adăuga ani sănătoși la viață. Nu este vorba doar de durata de viață (speranța de viață), ci și de durata de viață sănătoasă (anii în care o persoană nu suferă de boli). Prelungirea duratei de viață ar fi o consecință a faptului de a avea mai multă sănătate timp de mai mulți ani. Fără îndoială, am putea trăi mai mult de 100 de ani cu o stare de sănătate bună.
Maria Entraigues, directorul de dezvoltare al Fundației pentru Cercetarea Inginerească a Senescenței Neglijabile:
În prezent, speranța medie de viață la nivel mondial este de 72 de ani, iar în Spania, a doua țară OCDE în clasament, aceasta este de 83 de ani.
Trai sănătos peste 100 de ani
A trăi sănătos peste 100 de ani ar putea fi ceva obișnuit, cel puțin în societățile avansate, în următoarele decenii, dar profesorul José Viña consideră că trebuie să se renunțe la ideea de viață veșnică, de căutare a unor limite de neatins, pentru a nu duce la înșelarea oamenilor.
„Eradicând toate bolile, mulți dintre noi ar putea ajunge la maximum de viață, aproximativ 120 de ani. Mai multe grupuri de cercetare, printre care și al nostru, au reușit să prelungească viața cu 20-30% la șoareci, echivalentul a 20 de ani la oameni, dar nu a fost posibil să se dubleze longevitatea la un șoarece”.
Alejo Rodríguez-Fraticelli, cercetător la Institutul de Cercetare Biomedicală din Barcelona, cercetează îmbătrânirea sângelui. „Acesta urmărește să abordeze cauzele îmbătrânirii și să vadă impactul asupra diferitelor boli, cu scopul de a ajunge la 90 de ani ca și cum ai avea 50”, spune el.
Cheltuieli inaccesibile
A face ca ființele umane să trăiască mai mult timp într-o stare bună de sănătate mentală, neurologică și fizică ar fi unul dintre cei mai importanți pași pe care i-a făcut vreodată omenirea.
Nu doar din cauza suferinței suferite de milioane de oameni din întreaga lume, ci și din cauza impactului brutal pe care l-ar avea asupra societății, economiei și politicilor publice ale oricărui stat, aflate acum sub amenințarea cheltuielilor nesustenabile din cauza costurilor ridicate ale cronicității și ale bolilor degenerative.
În Spania, cheltuielile de sănătate legate de bătrânețe vor crește cu 18% în 2035, până la 95 de miliarde de euro, potrivit agenției de rating Moody’s.
Nu trebuie să uităm că planeta stă pe o bombă cu ceas, una dintre megaamenințările despre care vorbește economistul Nouriel Roubini, continuă El Pais.
Îmbătrânire fără precedent la nivel planetar
Populația îmbătrânește într-un ritm fără precedent.
Se estimează că până în 2030 vor exista 1,4 miliarde de persoane cu vârsta de peste 60 de ani în întreaga lume. În 2050 se vor adăuga 2,1 miliarde, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
În Spania, la acea dată vor fi 16 milioane de cetățeni cu vârsta de peste 65 de ani, adică 30% din populație.
Există numeroase previziuni despre mărimea industriei, dar ele variază enorm în funcție de domeniile luate în considerare. Acestea merg de la medicina preventivă pentru a ajunge la o îmbătrânire sănătoasă până la ultima etapă, care ar fi reprogramarea celulelor.
Bank of America estimează că valoarea industriei mondiale se va ridica la 610 miliarde de dolari până în 2025. În prezent, piața este de 110 miliarde de dolari, iar rata anuală de creștere până în 2025 va fi de 28%.
Estimarea ia în calcul cinci subteme care vor fi esențiale: genomica, analiza datelor și inteligența artificială, hrana viitorului, amortalitatea și moonshot medicine – denumire sub care se regăsesc proiecte ce propun idei radicale la probleme mari cu ajutorul tehnologiei.
Doar piața genomicii crește cu o rată de 14% pe an, ajungând la 41 de miliarde de dolari până în 2025, conform analiștilor Bank of America.
Trilioane de dolari în joc
Pe de altă parte, proiecția Agenției americane pentru Analiza Îmbătrânirii este mai ambițioasă și ia în calcul chiar și piața serviciilor financiare, precum planuri de pensii, asigurări etc. Aceasta estimează că sectorul longevității va depăși 27.000 de miliarde de dolari în 2022 și va ajunge la 33.000 de miliarde în 2026.
Cu toate acestea, riscurile și capcanele acestei industrii sunt la fel de mari ca și potențialul său.
Cea mai evidentă este aceea de a face ca studiile pe oameni să aibă succes.
A doua este de a demonstra autorităților de reglementare validitatea sau necesitatea medicamentelor din acest domeniu.
De exemplu, FDA, agenția americană de reglementare a medicamentelor, face dificilă aprobarea terapiilor de longevitate fără o condiție clinică specifică.
Al treilea este timpul necesar pentru ca un experiment să devină un medicament sau o terapie.
Ciclu lung de cercetare
Ciclul inovațiilor biotehnologice este foarte lung și poate dura până la 12 ani pentru ca acestea să ajungă pe piață, potrivit lui Ion Arocena, directorul general al Asociației Spaniole a Biocompaniilor.
Cercetarea în domeniul îmbătrânirii a evoluat enorm în ultimii ani datorită progreselor științifice și tehnologice. Există diverse linii de studiu care se află în diferite stadii de dezvoltare, unele cu rezultate promițătoare.
Medicamente ce distrug celulele îmbătrânite
Este cazul medicamentelor senolitice, care provoacă moartea și dispariția celulelor senescente care se acumulează în țesuturile îmbătrânite, și al terapiilor de înlocuire mitocondrială.
Diferite start-upuri lucrează la tratamente de refacere sau de înlocuire a mitocondriilor îmbătrânite, cum ar fi Mitrix Bio, Cellvie, Stealth BioTherapeutics și Yuva Biosciences.
Există, de asemenea, mai multe medicamente, inclusiv metformină, un antidiabetic bine cunoscut, care s-au dovedit a fi eficiente pe animale și în cadrul unor studii clinice de mici dimensiuni, dar care nu au fost încă confirmate în studii de mari dimensiuni.
Reprogramare celulară
De asemenea, reprogramarea celulară, care i-a adus japonezului Shinya Yamanaka premiul Nobel pentru medicină în 2012, a fost testată pe celule in vitro și pe șoareci. Dacă se va dovedi fezabilă, ar putea readuce celulele la sănătate și la rezistență.
„Anii 2021 și 2022 au fost anii de setare pentru reprogramare, cu miliarde de dolari în finanțare și mai multe companii în curs de desfășurare”, potrivit unui raport QuadraScope.
Cele mai notabile sunt Altos Labs, NewLimit, Calico, Life Biosciences, Rejuvenate Bio și Turn Biotechnologies.
Altos Labs, start-upul cu trei miliarde în cont și patru laureați Nobel în laborator
Altos Labs este o companie de biotehnologie înființată în 2021 cu o finanțare neobișnuită: 3 miliarde de dolari. Pentru comparație, cel mai mare organism științific public din Spania, CSIC, are un buget de 1,12 miliarde de euro pe an.
Mai multe publicații au afirmat că o bună parte din acești bani provin din buzunarul miliardarului Jeff Bezos, aflat în căutarea vieții veșnice.
Compania, cu sedii în San Francisco, San Diego și Cambridge (Marea Britanie), nu confirmă și nici nu infirmă sprijinul lui Bezos. Aceasta s-a limitat să spună, prin e-mail, că „fondatorii Altos sunt Richard Klausner, Hal Barron și Hans Bishop. [Spaniolul] Juan Carlos Izpisúa Belmonte este cercetătorul fondator. Compania nu a dezvăluit alți investitori în afară de ARCH Venture Partners”.
Altos a recrutat patru laureați ai premiului Nobel și lucrează la programe de întinerire celulară cu scopul de a inversa bolile, leziunile și dizabilitățile care pot apărea pe tot parcursul vieții.
Fondatorii Google și ChatGPT
Există mai mulți miliardari care finanțează această industrie. Sam Altman, care stă în spatele ChatGPT, a investit în compania de biotehnologie Retro Biosciences, potrivit MIT Technology Review.
Larry Page, cofondator al Google, a anunțat în 2013 crearea companiei Calico, cu sediul în San Francisco. Compania, care nu a răspuns la solicitarea de informații a acestui ziar, indică pe site-ul său: „Vrem să descoperim și să dezvoltăm intervenții care să le permită oamenilor să trăiască mai mult și mai sănătos”.
Explozie de firme mici axate pe longevitate
Acestea reprezintă doar vârful aisbergului. Ceea ce se află dedesubt este o explozie de start-upuri biotehnologice axate pe longevitate, care au nevoie de sume mari de capital și care sunt finanțate în mod privat, atât de fonduri de investiții specializate, cât și de firme de capital de risc.
„Longevitatea ar putea deveni cea mai mare industrie a viitorului, deoarece toată lumea este interesată să trăiască o viață sănătoasă, fericită și, poate, mai lungă”, spune Marc P. Bernegger, partener fondator al Maximon, o companie elvețiană care sprijină și finanțează crearea de firme axate pe longevitate. Aceasta are în portofoliu patru companii din acest sector, printre care Avea și Biolytica. Acesta a anunțat recent că își mărește volumul de investiții la 33 de milioane de dolari.
În Europa și în Statele Unite, există deja fonduri de investiții axate exclusiv pe start-up-uri care încearcă să facă față efectelor devastatoare pe care trecerea timpului le are asupra celulelor și moleculelor.
„Fonduri în valoare de aproximativ 5,2 miliarde de dolari au fost strânse de companii aflate în diferite stadii de dezvoltare în industria mondială a longevității”, estimează Damien Ng, director executiv al departamentului de cercetare tematică la Julius Baer.
Spre comparație, în urmă cu un deceniu, sectorul abia primea fonduri de 500 de milioane de dolari.
Damien Ng crede că investițiile vor continua să crească și vor ajunge la 15 miliarde până în 2030.
Industria farma și familii regale intră în joc
Și companiile farmaceutice încep să bage capul, fără a uita rolul important jucat de fundațiile nonprofit, arată El Pais.
Familia regală saudită vrea să devină unul dintre cei mai mari investitori în cercetarea antiîmbătrânire și a lansat Fundația Hevolution, care intenționează să investească un miliard de dolari pe an în finanțarea cercetării antiîmbătrânire.
Director al Fundației Hevolution este Mehmood Khan, fost endocrinolog la Clinica Mayo și director științific la PepsiCo.
