Urâtă, proastă, rea, nesimțită și obraznică. (…) Rareori am întâlnit un om care să conțină un buchet de caracteristici negative ca ea. Nu știu cum s-au găsit unul pe altul”. Acesta este portretul pe care i l-a făcut ‘”tovărășei de la cabinetul 2″ Alexandru Bârldeanu, fost lider comunist ajuns în dizgrație.Acesta a relatat, într-o discuție cu istoricul Lavinia Betea, un episod din anii ’50, pentru a sublinia faptul că viitoarea savantă a fost un om lipsit de orice calități încă din momentul în care soțul ei a început să urce în ierarhia de partid.”Gheorghiu-Dej i-a interzis ei și Marthei Dărghici (soția ministrului de Interne și apoi al Securității, Alexandru Drăghici, un personaj sinistru al comunismului din perioada stalinistă) să asiste la meciurile de fotbal.Se înființaseră 2 echipe, Dinamo – a ministerului de Interne, care ținea de Drăghici și CCA, viitoarea Steaua care ținea de MApN și se afla sub tutela lui Nicolae Ceaușescu, care lucra la direcția politică a Armatei.”Între cele 2 echipe exista încă de atunci o rivalitate acerbă, iar aceasta era dusă mai departe de soțiile celor 2″, a relatat Bârldeanu.”La un meci, cele 2 (Elena Ceaușescu și Martha Drăghici – N.R.) se aflau în tribuna oficială și acolo au început să se certe ca 2 mahalagioaice. Tribuna era puțin depărtată de celelalte locuri și lumea făcea haz. A aflat Dej de poveste și le-a interzis accesul la meciuri”.Tot Bârlădeanu sugera că nici Nicolae Ceaușescu nu avea un mare respect față de partenera sa, ci mai degrabă se simțea stingherit. “Relațiile soților Ceaușescu n-au fost pe atât de idilice pe cât s-a crezut. La începutul perioadei mele de cunoștință a mea cu Ceaușescu, l-am surprins uitându-se la ea cu o fizionomie disprețuitoare care voia să spună <Ce vorbeșțe asta? L-am auzit chiar înjurând-o <<Mai du-te dracului!”>>, a mai relatat fostul lider comunist, devenit după revoluția din 1989 primul președinte al Senatului.
