Conflictul actual din Ucraina arată ce s-ar fi putut întâmpla Estoniei dacă această țară baltică nu ar fi devenit membră a Alianței Nord-Atlantice în urmă cu 20 de ani, a declarat vineri, 29 martie, ministrul de externe eston Margus Tsahkna, informează agenția germană de presă DPA, potrivit Agerpres.
„Nu poate fi exclus faptul că fără aderarea la NATO, independenţa noastră ar fi fost acum în pericol. Dacă Estonia ar fi rămas în aşa-numita zonă gri, ceea ce vedem în prezent în Ucraina ar fi fost posibil să se întâmple pe teritoriul nostru”, a declarat Tsahkna, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la intrarea ţării sale în NATO.
„Pentru că atunci am luat deciziile necesare, acum trăim într-o Estonie sigură şi liberă”, a subliniat, la rândul său, şefa executivului eston, Kaja Kallas.
În afară de Estonia, pe 29 martie 2004, la NATO au mai aderat Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
Estonia are la est frontieră cu Rusia şi simte ameninţarea forţei ruse încă de la invadarea Ucrainei cu peste doi ani în urmă, a explicat ea.
Kaja Kallas: Toți aliații din NATO ar trebui să urmeze exemplul Estoniei
În urmă cu zece zile, Kaja Kallas le-a cerut celorlalte state din NATO să-şi sporească cheltuielile pentru apărare la cel puţin 3% din produsul lor intern brut (PIB).
“Estonia deja investeşte în apărare peste 3% din PIB şi toţi aliaţii din NATO ar trebui să îi urmeze” exemplul, a afirmat ea, în cadrul unui eveniment media organizat la Berlin.
Actuala ţintă NATO privind cheltuielile pentru apărare prevede ca ţările membre să investească anual cel puţin 2% din PIB pe termen lung şi a fost convenită în vara anului trecut în contextul perceperii unei ameninţări venite dinspre Rusia.
Anterior, Alianţa Nord-Atlantică le ceruse statelor sale membre ca bugetul lor pentru apărare să se apropie de 2% din PIB până în 2024.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia
