În 2023, Europa a cunoscut un număr record de zile în care căldura resimțită a fost „extremă” pentru corpurile umane, din cauza temperaturilor de peste 35°C sau 40°C ale căror efecte asupra organismelor au fost accentuate de umiditate, absența vântului sau a căldurii din beton urban.
Ce ia în considerare „stresul termic”
„Anul 2023 a atins un număr record de zile de „stres termic extrem”, adică zile în care „temperatura resimțită” a depășit echivalentul a 46°C”, potrivit unui raport al observatorului European Copernicus și al Organizației Meteorologice Mondiale ( OMM) publicat luni.
Acest indice de „stres termic” ia în considerare efectul temperaturii asupra corpului uman combinat cu alți factori (umiditate, vânt, radiații).
Pe lângă valuri de căldură, continentul a suferit numeroase fenomene meteorologice extreme pe parcursul anului: două milioane de oameni au fost afectați de inundații sau furtuni, secete severe au afectat Peninsula Iberică și estul Europei și cel mai mare incendiu de pădure din istoria continentului a devastat 96.000 de hectare în Grecia, arată acest raport anual al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), realizat împreună cu agenția ONU responsabilă de problemele legate de vreme, pentru climă și apă.
Aceste dezastre au costat 13,4 miliarde de euro, 80% datorate inundațiilor dintr-un an marcat de precipitații mult peste medie, notează cele două instituții, scrie Boursorama.
Impactul asupra sănătății
Raportul lor se concentrează în special pe impactul valurilor de căldură asupra sănătății, în timp ce încălzirea globală face verile din ce în ce mai calde și mortale pe continent.
„Observăm o tendință de creștere a numărului de zile de stres termic în Europa, iar 2023 nu a făcut excepție” cu acest nou record, care nu este însă cuantificat în raport, a spus Rebecca Emerton, climatolog la Copernicus.
Pentru a măsura acest confort termic, C3S și OMM se referă la Universal Thermal Climate Index (UTCI în engleză) care reprezintă căldura experimentată de corpul uman luând în considerare nu numai temperatura, ci și umiditatea, viteza vântului, lumina soarelui și căldura emisă de mediu, al căror efect este mai pronunțat în orașele în care materialele (beton, gudron etc.) absorb mai mult radiația solară.
Indicele, exprimat ca echivalentul unei „temperaturi resimțite” în grade Celsius, include zece categorii diferite: de la stres extrem de frig (dincolo de -40) la stres extrem de cald (+ 46) prin absența stresului termic (între 9 și 26) .
Expunerea prelungită la stres termic crește riscul de îmbolnăvire și este deosebit de periculoasă pentru persoanele vulnerabile.
Măsurile „în curând vor fi insuficiente”
Pe 23 iulie, la apogeul caniculei, 13% din Europa se confrunta cu cel puțin un grad de stres termic, fără precedent.
Căldura extremă a lovit în special sudul Europei, unde temperatura aerului a ajuns până la 48,2°C în Sicilia, cu 0,6 grade sub recordul continental.
Cifrele pentru mortalitatea în exces cauzată de căldură în 2023 nu sunt încă cunoscute, dar raportul amintește că zeci de mii de oameni au murit în Europa în timpul verilor înăbușitoare din 2003, 2010 și 2022.
Cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră din activitatea umană, încălzirea globală crește intensitatea, durata și frecvența valurilor de căldură.
Fenomenul este vizibil în special în Europa, care se încălzește de două ori mai repede decât media planetei, a cărei climat global este deja cu cel puțin 1,2°C mai cald decât înainte de era industrială.
Încălzirea crescută în Europa, combinată cu îmbătrânirea populației și cu o creștere a numărului de locuitori urbani, vor avea „consecințe grave asupra sănătății publice”, se adaugă raportul. Și „măsurile actuale de combatere a valurilor de căldură vor fi în curând insuficiente” pentru a face față.
La nivel global, 2023 a fost cel mai tare an înregistrat, determinat de schimbările climatice accentuate de revenirea fenomenului ciclic El Nino. Iar temperatura oceanelor, care absorb 90% din excesul de căldură cauzat de umanitate, rămâne timp de un an la temperaturi fără precedent.
