Mai mulți cetățeni români și palestinieni au descris pentru Libertatea felul în care au fost chemați de reprezentanți ai Poliției Române să discute despre activitatea lor de susținere a Palestinei. „Nu a fost o discuție intimidantă, dar gestul, în sine, a fost”, a explicat unul dintre ei. Toți descriu comportamentul poliției ca fiind „civilizat”. Unul spune că i s-a cerut să nu posteze pe Facebook, ceilalți că li s-a spus să posteze ce vor, dar să nu încalce legea. Cum răspund reprezentanţii IGPR?
Cu câteva zile înainte de mitingul pro-Palestina, organizat sâmbătă, 21 octombrie, în Piaţa Universităţii din Capitală, Raed*, un palestinian care locuieşte în provincie, primeşte un telefon de la un bărbat care se recomandă poliţist.
Miting de solidaritate cu poporul palestinian organizat în Piaţa Universităţii din București, 21 octombrie 2023. Inquam Photos/George Călin
Nu s-a dus la sediu, au venit polițiștii acasă
Polițistul îi indică o secţie la care ar trebui să se prezinte pentru o discuţie. În lipsa unui document oficial, palestinianul evită să dea curs solicitării. „Atunci, venim noi la tine”, răspunde bărbatul de la capătul celălalt al telefonului.
Joi, 19 octombrie, un echipaj de poliţie din localitate îi bate la ușă, pentru o „discuţie prietenoasă”, după cum o descrie palestinianul.
Mi-au cerut trei lucruri: să nu mă duc la mitingul din București – deși nici nu aveam de gând -, să nu vorbesc nici cu români, nici cu alți străini despre război, despre Israel sau Palestina și să nu postez nimic pe Facebook despre ce se întâmplă acolo.
Raed, într-un dialog cu Libertatea, purtat sub protecţia anonimatului:
El mai spune că poliţiştii l-au mai întrebat unde se află şi cum se simte familia sa, ce mai fac cunoscuţii şi ce planuri are el, în general. Raed a răspuns tuturor întrebărilor echipajului de poliţie, iar discuţia s-a încheiat în termeni amicali, arată palestinianul.
Mai mulți palestinieni, contactați de forțele de ordine
Raed nu e singurul cetăţean palestinian abordat de forţele de ordine. Este singurul care spune că poliția i-ar fi cerut să nu posteze pe Facebook. Ceilalți nu susțin așa ceva.
Unul dintre participanţii la mitingul pro-Palestina susţine că a avut o interacţiune similară, însă doar la telefon.
„Un prieten român, care se ocupă cu siguranţa, m-a sunat înainte de protest să-mi spună să nu fac postări ilegale. Dar nu a fost o ameninţare. Am înţeles rugămintea lui, pentru că România este o ţară democrată, unde noi avem libertate şi nu vrem să pierdem drepturile de care ne bucurăm. Mi s-a spus doar să nu încalc legea. E normal”, a relatat acesta, cu condiţia să-i fie protejată identitatea.
Mai mulți cetățeni palestinieni cu care Libertatea a stat de vorbă au confirmat că au existat astfel de întâlniri sau contacte ale poliției și cu alţi membri ai comunităților, despre care au auzit „de la cunoscuți”.
Angajaţi din Ambasada Palestinei în România au explicat, pentru ziar, că au remarcat o reticenţă în rândul palestinienilor atunci când sunt rugaţi să vorbească în public. Oficialii ambasadei au refuzat însă să vorbească despre solicitările Poliţiei Române. „În calitate de diplomaţi, nu putem confirma astfel de situații”, au spus pentru Libertatea surse din Ambasada Palestinei.
Participanți la mitingul de solidaritate cu poporul palestinian organizat în Piaţa Universităţii din București, 21 octombrie 2023. Foto: Inquam Photos/George Călin
Au fost abordați și români care susțin Palestina
Ruxandra are 40 de ani, este cetățean român și se declară o susţinătoare a cauzei palestiniene de peste zece ani. Pentru ea, asta a însemnat să exprime o atitudine favorabilă pe reţelele sociale şi să fie prezentă la adunările publice pro-Palestina. De când a reizbucnit războiul, activitatea ei pe Facebook a însemnat mai ales să republice știrile și videoclipurile care vin din Fâșia Gaza.
Miercuri, 25 octombrie, Ruxandra a primit o invitaţie telefonică similară din partea unui comisar-şef din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
<strong>Femeia s-a prezentat la sediul IGPR de pe șoseaua Ștefan cel Mare din București chiar a doua zi. Susţine că nu ştia de ce a fost chemată. „Abia când am ajuns acolo mi-am dat seama”, mărturisește Ruxandra în legătură cu solicitarea poliţiştilor.</strong>
La discuţie au asistat trei reprezentanți ai instituției, inclusiv comisarul-șef care a abordat-o telefonic. Femeia nu-și amintește funcțiile celorlalți doi, o femeie și un bărbat. I-au comunicat că motivul chemării este activitatea sa online, susţine Ruxandra.
„Eu le-am spus din start: o să postez în continuare! La care ei mi-au zis că nu-i nicio problemă, dar m-au chemat pentru că în alte cazuri s-ar fi ajuns la altercații din cauza postărilor de pe Facebook”, povestește Ruxandra, care i-a asigurat că ea nu s-a confruntat nici în lumea virtuală, nici în cea reală cu persoane agresive.
Mesajul prin care comisarul-șef confirma întâlnirea cu Ruxandra la sediul IGPR
„M-au întrebat dacă am rude și prieteni în Gaza”
Apoi, discuția s-a transformat într-un soi de interogatoriu, susţine femeia. „M-au întrebat cum am început să susțin Palestina, dacă am rude și prieteni în Gaza, dacă cunosc palestinieni din România. M-au întrebat dacă am fost la miting – le-am spus că nu -, apoi m-au întrebat dacă l-am urmărit online și cum mi s-a părut. M-au întrebat inclusiv dacă prietenii mei postează așa de des ca mine”, descrie femeia seria de întrebări a poliţiştilor.
„M-au întrebat dacă între persoanele pe care le cunosc cred că sunt oameni care ar face fapte de violență. Le-am spus că nu și mi s-a răspuns: «Dar să știți că chiar au fost cazuri și nu e bine să importăm un conflict care nu este al nostru»”, mai spune Ruxandra.
Sfatul poliţiştilor: „Să fim prudenți cu ce postăm”
Femeia descrie convorbirea ca fiind una normală, însă spune că „nu e OK” faptul că a fost chemată să aibă această discuție. „Eu nu m-am simțit intimidată, dar soțul meu – da. Soțul mi-a cerut să nu mai postez. Dar eu nu fac nimic ilegal, nu fac nimic pe ascuns – îmi asum identitatea pe Facebook”, spune Ruxandra.
<strong>Reprezentanții IGPR au îndemnat-o să îi contacteze dacă se întâmplă să fie agresată și i-au făcut și o recomandare, drept concluzie a discuţiei: „Să fim prudenți cu ce postăm, că la unii s-a ajuns la amenințări”. </strong>
Activist român: „Nu am fost luat prin surprindere de acest telefon”
Cristian, 53 de ani, spune că este activist pentru drepturile palestinienilor din 2016. De atunci, a devenit tot mai implicat. El administrează o pagină de Facebook, a organizat un pichet când președintele israelian a vizitat România sau a împărțit pliante atunci când guvernul Dragnea dorea mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe pagina de Facebook, postează constant mesaje de susținere a cauzei palestiniene, știri privind Palestina sau poziții de condamnare a acțiunilor armatei israeliene în Fâșia Gaza.
<strong>A fost și el unul dintre cei chemați la sediul IGPR din București. „Nu am fost luat prin surprindere de acest telefon. S-a întâmplat și acum doi ani”, spune Cristian. </strong>
Bărbatul se referă la momentul 2021, când a avut loc ultimul conflict major între Israel, pe de o parte, şi organizaţiile Hamas şi Jihadul Islamic, de cealaltă parte. După 11 zile în care părţile s-au atacat reciproc, acestea au convenit asupra unei încetări a focului, mediată de Egipt pe 21 mai, ambele revendicând victoria. În urma conflictului din 2021, peste 250 de palestinieni şi 13 israelieni au fost uciși.
„Nu a fost o discuție intimidantă, dar gestul a fost”
„Și atunci, și acum, discuțiile pe care le-am avut au fost extrem de civilizate. S-au arătat preocupați să se asigure că nu facem nu-știu-ce nebunii, lucruri ilegale. I-am asigurat că suntem pașnici, că tot ce facem e în mod legal”, spune Cristian.
Anul acesta, telefonul a venit înainte de mitingul pro-Palestina, care a avut loc în Piața Universității, sâmbătă, 21 octombrie, și unde s-au strâns aproximativ 200 de persoane. Deși a participat la protest, crede că nu a avut legătură cu evenimentul, ci tot cu activitatea pe Facebook.
„Un prieten activist, care a apărut într-o fotografie ținând în mâini o pancartă pe care scria «Free Gaza», a fost și el chemat. Mi-a spus că discuția nu a fost la fel de prietenoasă, l-au întrebat ce înseamnă acel mesaj și dacă susține terorismul, genul acesta de întrebări”, spune Cristian și adaugă că el a fost sunat două zile mai târziu, după ce a republicat fotografia prietenului său.
Cristian spune că înțelege nevoia Poliției de a monitoriza situația din societate, însă nu este de acord cu aceste întâlniri. „Nu știu dacă aș încadra în normalitate ca ei să cheme diverși activiști – dar și oameni simpli – și să-i ia la întrebări. Pentru că asta este, pur și simplu, intimidare. Nu a fost o discuție intimidantă, dar gestul în sine a fost”, subliniază Cristian.
Contactat de Libertatea, purtătorul de cuvânt al IGPR, Octavian Dan, a negat acţiunea Poliţiei. „Nu pot confirma. Sunt zvonuri acestea. O să mai verific, dar nu am nicio informaţie pe tema asta. Oricum, noi nu ne ocupăm de aşa ceva”, a spus comisarul-şef.
*Raed este un pseudonim ales pentru a proteja identitatea primului bărbat citat.
Foto: Inquam Photos/George Călin
