Explicația mai puțin rostită pentru faptul că doar jumătate dintre elevii de la Tehnologic au luat examenul de Bac. De ce „trebuie să fim mândri de ei”

Peste 17.000 de elevi care au absolvit un liceu cu profil tehnic nu au reușit să ia examenul de bacalaureat, aproape 46% din totalul înscrișilor, o arată rezultatele după contestații. În fiecare an, spre ei și spre profesorii lor se îndreaptă un deget acuzator. Doi directori de liceu și un specialist în educație explică, pentru Libertatea, că ne uităm greșit la procente: vedem mai degrabă numărul celor care nu au reușit decât al celor care promovează și o fac în niște condiții grele: „Nu există un alt elev pe care să se pună mai multă presiune”.

La Școala profesională germană „Kronstadt” din Brașov, din 33 de elevi înscriși la examenul de bacalaureat, s-au prezentat 32 și au luat medie de trecere 19. Adică o rată de promovare de 58%, pentru care șefa consiliului de administrație a liceului, Camelia Engel, e foarte mândră.

„Noi ne mândrim cu acești elevi care dau bacalaureatul, în condițiile în care și lucrează. 58% l-au luat, fără meditații, doar cu câteva ore de pregătire suplimentară în școală făcute de profesorii noștri cu toți elevii, nu individual. Pentru noi este un rezultat extraordinar”, spune aceasta.

Tocmai ca să-i ajute pe elevii care nu-și permit meditații, profesorii din „Kronstadt” organizează ore de pregătire în școală. „Avem o echipă care face pe cât posibil ore de pregătire cu ei, neremunerate extra, dar în cadrul celor 40 de ore pe săptămână. Pentru cei care n-au reușit să ia bacalaureatul acum, deja școala are în pregătire ore de pregătire pentru ca acești elevi să se prezinte la probele din toamnă”, mai spune managerul de școală.

Noul Bac, potrivit legii educației, pentru elevii de la Tehnologic

Potrivit noii legi a educației publicate în Monitorul Oficial, după probele orale la română, două de limbi străine și cea digitală, elevii vor susține o probă la limba română care testează abilități de bază și apoi alte două probe care, în cazul profilului tehnologic vor fi: 

o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și
o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real.

Ministerul Educației lucrează la o metodologie specifică pentru acest examen care va fi susținut în noua formă de elevii care absolvă liceul în 2028.

Discuții despre o diferențiere mai clară între profilul teoretic și cel tehnologic au tot existat în ultimii zece ani. Și ministrul educației Ecaterina Andronescu propunea în 2019 un bacalaureat pentru elevii de la tehnologic. 

„Este clar că un examen de bacalaureat pentru profilul tehnologic ar trebui să țină cont de pregătirea lor, nu consider că este suficientă diferențierea de azi, pe dificultatea subiectelor, dar standardizat, având în vedere că cei de la tehnologic au multă practică și merg mult pe direcția aceasta. Nu poți testa doar cunoștințele teoretice”, spune și Camelia Engel.

„Examenul de Bac nu mai are o miză atât de mare”

Unu din 10 candidați de la Tehnologic, deși se înscriu la examen, nu se mai prezintă. De la Teoretic, de pildă, absentează sub 1%. 

53 de licee din toată țara nu au avut niciun candidat care să ia Bac-ul, din care 50 erau tehnologice, potrivit Edupedu. 70% dintre ele au avut însă sub 10 elevi înscriși să dea probele, unele doar unu-doi elevi.

Motivul pentru care se înscriu puțini nu stă doar în pregătirea lor, spune și Daniela Vișoianu, membră a ONG-ului Coaliției pentru Educație și consilieră parlamentară pe probleme de educație.

„Ei pentru meserie dau alte tipuri de testări, un atestat, trebuie să aibă un nivel de calificare 4. Examenul de Bac nu mai are o miză atât de mare, pentru că nu-ți definește neapărat viitorul și mai ai posibilitatea să-l dai de mai multe ori. În plus, modul de construcție al liceelor tehnologice este depășit. Liceele din România nu au trecut niciodată printr-o reformă față de sistemul comunist”, spune aceasta.

În 30 de ani, sistemul educațional profesional a trecut prin diferite schimbări, liceele teoretice au renunțat la clasele de tehnic, apoi școlile profesionale au devenit școli de arte și meserii ca apoi să se întoarcă la formatul de liceu. Au fost însă schimbări de suprafață, nu de profunzime, spun specialiștii. „În momentul ăsta toată ruta de tehnologic are următorul viciu: își face specializările după tipurile de profesori pe care îi au, nu după ce li s-ar potrivi elevilor sau ce ar fi nevoie pe piața pieței de muncă. Realmente nu ai ofertă educațională. Pe tehnologic nu mai trebuia păstrată titularizarea pe viață, pentru că meseriile se schimbă”, mai spune Daniela Vișoianu.

Moștenirea rezultatelor slabe din gimnaziu

„Elevii de la profilul tehnologic sunt starurile sistemului de educație. Nu există un alt elev pe care să se pună mai multă presiune, pentru că vrei, pe de o parte, de la el și un examen de bacalaureat trecut și, pe partea cealaltă, vrei și o calificare de nivel 4, adică tehnician, mai mult decât la școala profesională. În plus, cei de la tehnologic au handicapul cu care vin din gimnaziu, care nu e recuperat niciodată”, completează aceasta.

Și Cătălina Alistar, directoarea Liceului Tehnologic Independența, din județul Constanța, vorbește despre pierderile de învățare ale copiilor lor. „Vin elevi cu rezultate slabe și atunci e foarte mare efortul să ridici elevii ăștia. Nu-i putem ridica pe toți, din păcate. Pentru acești elevi contează mai mult calificarea, adică atestatul pe care îl iau. Noi avem în Industria Alimentară. Eu m-aș bucura să am mai mulți elevi care iau Bac-ul și se duc la facultate, am avut doi-trei în anii trecuți, unii au abandonat, că nici n-au putut să se întrețină”, spune directoarea subliniind că Bac-ul îi ajută mai ales pe cei care vor să urmeze studiile superioare. Pentru prea puțini dintre elevii ei asta este o opțiune.

Prea puține opțiuni pentru elevii de la Tehnologic

Unde mai pui că în provincie, elevi ajung la profiluri pentru care nu au niciun interes. „A venit o mămică și ne-a spus că și-a dus fata la Mecanică și nu-i place deloc. Noi n-am avut locuri anul trecut. În cazul elevilor din jumătatea de jos a mediilor, opțiunile lor sunt mult mai puține și mulți nu ajung într-un domeniu care să le placă. Cei mai mulți, de fapt, nu ajung unde-și doresc cu adevărat”, mai spune Cătălina Alistar.

Camelia Engel de la „Kronstadt” are o viziune mai optimistă. „Soluțiile se află în școală, ea are la dispoziție opțiunea de a organiza ore remediale care sunt remunerate. O școală care dă din umeri că n-a avut promovare, să se uite în propria ogradă. Da, poate că au venit elevii cu rezultate mai slabe în clasa a IX-a, dar asta s-a întâmplat acum patru ani. În patru ani, școala poate face foarte multe pentru elevi”, spune aceasta.