Până acum, Ucraina a dat dovadă de o unitate națională solidă, iar rivalitățile politice au fost lăsate deoparte, în timp ce țara a luptat împotriva invaziei rusești. Lucrurile s-ar putea schimba, iar observatorii de la Kiev, citați de Washington Post, avertizează că acest lucru nu este de bun augur.
După luni dificile în contraofensiva purtată împotriva Rusiei, acum în mare parte blocată, tensiunile dintre liderii Ucrainei au început să iasă la iveală în ultimele zile și l-au determinat pe președintele Volodimir Zelenski să ceară încetarea luptelor politice interne.
„Toată lumea ar trebui să își concentreze eforturile în acest moment pe apărarea țării”, a declarat Zelenski luni, cerând încetarea disputelor interne. „Dacă nu există o victorie, nu va exista o țară”, a avertizat el.
Apelul a venit după ce chiar președintele s-a angajat într-o dispută publică neobișnuită cu comandantul forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, care sugerase, într-un interviu acordat revistei The Economist, că războiul a ajuns într-un „impas”, după modelul Primului Război Mondial.
Zelenski a respins acest scenariu. „Toată lumea este obosită și există opinii diferite”, a declarat el, comentând remarca lui Zalujnîi. De asemenea, el a declarat ulterior pentru NBC News că „nu crede că este vorba de un impas”.
Însă lucrurile au mers mai departe. Unul dintre consilierii președintelui a declarat la televiziunea ucraineană că un comentariu precum cel făcut de Zalujnîi în presă „ușurează munca” Rusiei.
Zalujnîi, un ofițer militar de carieră, se bucură de o popularitate uriașă în Ucraina și este văzut ca o potențială amenințare pentru Zelenski, în cazul în care acesta ar intra în politică. Până în prezent, generalul nu a dat niciun semn că intenționează să facă un astfel de pas.
Dar, după 20 de luni de război, primele fisuri mai vizibile par să fi apărut în unitatea națională ucraineană, care până acum era de nezdruncinat, scrie Washington Post.
Puține vești bune
Chestiunea unui impas este deosebit de sensibilă pentru oficialii ucraineni, care se tem că acest lucru i-ar putea supune la presiuni pentru demararea unor negocieri de pace cu Rusia, în urma cărora ar fi forțați să cedeze teritorii.
În prezent, o majoritate covârșitoare a ucrainenilor se opun concesiilor teritoriale.
Disputele dintre lideri sunt în plină desfășurare într-un moment în care Ucraina se pregătește pentru posibilitatea unei alte ierni brutale, în care va fi supusă atacurilor asupra infrastructurii, fără prea multe speranțe că va reuși progrese semnificative pe frontul sudic.
Aceste dezacorduri deschise „servesc ca o distragere a atenției de la câștigarea războiului și cu siguranță fac jocul inamicului”, a declarat pentru cotidianul american Aliona Getmanciuk, fondatoare și directoare a New Europe Center, un think-tank din Kiev.
„Totul pornește de la unitatea în interiorul Ucrainei”, a spus ea.
Lipsa de vești bune scade și moralul civililor, mai ales că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ar putea îngreuna viața oamenilor în cele mai reci luni ale anului.
Presiunea nu vine doar de pe câmpul de luptă. Atenția internațională a fost în mare parte deturnată către războiul din Gaza. Iar la Washington, există dezacorduri între politicieni cu privire la acordarea de ajutor suplimentar pentru Ucraina.
Semne de întrebare privind relația dintre Zelenski și Zalujnîi
Luni, Zelenski a respins public posibilitatea organizării unor alegeri prezidențiale la termen, în primăvară.
Unii oficiali străini l-au îndemnat să organizeze scrutinul, ca o dovadă a angajamentului țării față de democrație. Însă președintele a declarat că discuțiile despre alegeri sunt „complet iresponsabile” în timp de război.
Țara se află sub legea marțială, care interzice organizarea de alegeri. Pe lângă miile de soldați care luptă pe front, milioane de ucraineni au fost strămutați din cauza războiului, ceea ce face aproape imposibilă organizarea unui scrutin corect.
Până acum, Ucraina a dat dovadă de o unitate națională solidă, cu rivalități politice lăsate deoparte, în timp ce țara a luptat împotriva invaziei rusești.
Cu toate acestea, în ultimele zile, la Kiev, unii observatori s-au declarat îngrijorați că luptele interne au jucat un rol în decizii cheie cu efecte potențial grave asupra rezultatului războiului, scrie Washington Post.
Săptămâna trecută, de exemplu, biroul lui Zelenski l-a demis pe generalul Viktor Horenko, care conducea forțele speciale ale țării.
Horenko, care a servit sub comanda lui Zalujnîi, a declarat pentru publicația ucraineană Ukrainska Pravda că nu cunoaște motivul demiterii sale și că „a aflat despre aceasta din mass-media”. Zalujnîi, a spus el, a părut, de asemenea, luat prin surprindere de anunț și „nu a putut să-mi explice acest lucru”.
Ministrul Apărării Rustem Umerov, al cărui predecesor Oleksii Reznikov a fost înlăturat de Zelenski în septembrie pe fondul unei anchete de corupție, a declarat că nu poate enunța public motivele demiterii lui Horenko, deoarece astfel de dezvăluiri ar putea ajuta Rusia.
Într-un comentariu postat pe Facebook, fostul vicepremier Pavlo Rozenko a criticat însă modul în care Umerov a gestionat această problemă. El a susținut că ministrul Apărării a greșit atunci când a luat decizii fără știrea lui Zalujnîi. „Și tocmai astfel de greșeli sunt cele care slăbesc Ucraina în acest război!”, a spus el.
Multe alte persoane au criticat această mișcare. Unii au speculat chiar că Horenko a fost demis deoarece Zalujnîi ar fi fost prea greu de înlăturat.
Un incident grav
Fracturile politice au întunecat și mai mult o stare de spirit națională care era deja sumbră din cauza unei serii de atacuri cu rachete din partea Rusiei și a altor eșecuri militare.
La sfârșitul săptămânii, cel puțin 19 soldați din Brigada 128 de asalt din Ucraina au fost uciși de o rachetă rusească într-un moment în care erau adunați pentru o ceremonie de decernare a medaliilor de război.
Incidentul a stârnit o indignare generalizată în Ucraina și este în curs de investigare. Comandantul brigăzii a fost suspendat, iar Zelenski a cerut o anchetă în ceea ce el a descris drept „o tragedie care ar fi putut fi evitată”.
Apoi, luni, un consilier de rang înalt al lui Zalujnîi a fost ucis când o grenadă pe care a primit-o ca parte a unui cadou de ziua sa de naștere a explodat la domiciliul său, în ceea ce poliția a declarat că pare a fi un accident.
Unii analiști au respins ideea unei diviziuni între Zelenski și Zalujnîi în ceea ce privește viitorul războiului.
„Atât Zalujnîi, cât și Zelenski încearcă să trimită același mesaj guvernelor occidentale – fiți atenți la ceea ce este în joc în Ucraina”, a explicat pentru Washington Post Hanna Hopko, analistă de politică externă și fostă deputată.
„Sper că, în loc să caute niște motive neimportante și populiste pentru a limita sprijinul pentru Ucraina, guvernele occidentale, politicienii și mass-media vor asculta cu adevărat ceea ce spun”, a adăugat ea.
Aliații sunt tot mai greu de convins
Cu toate acestea, guvernul lui Zelenski întâmpină dificultăți tot mai mari în a convinge chiar și aliații apropiați de cât de mult mai mult armament, bani și alte resurse au nevoie pentru a împinge forțele rusești înapoi.
Întârzierea livrărilor de muniție pentru artilerie este o problemă mare. Întârzierea noului pachet de ajutor american este una la fel de gravă.
Apoi, era de așteptat ca prim-ministrul slovac, Robert Fico, să anunțe că Bratislava nu va mai furniza arme Ucrainei – promisese acest lucru în campania electorală.
Semne de întrebare au venit însă și dinspre Italia. Păcălită de doi farsori ruși, crezând că vorbește cu președintele Uniunii Africane, prim-ministra italiană Giorgia Meloni a admis într-o convorbire telefonică că „există o mare oboseală”.
„Văd că există o mare oboseală. Trebuie să spun adevărul, din toate părțile”, a declarat Meloni în convorbirea telefonică, care a avut loc în septembrie. „Suntem aproape de momentul în care toată lumea înțelege că avem nevoie de o cale de ieșire”, a spus ea.
„Problema este să găsim o cale de ieșire care poate fi acceptabilă pentru amândoi, fără a distruge dreptul internațional”, a adăugat șefa guvernului de la Londra.
Biroul lui Meloni și-a exprimat „regretul” pentru această greșeală jenantă, iar consilierul ei diplomatic șef a demisionat. Dar prim-ministra Italiei a părut, în același timp, că reprezintă o opinie mai largă.
