17 oameni, toți din comune apropiate de orașul Pașcani, au murit unul după altul, în perioada aprilie-august 2020, după ce au băut alcool metilic colorat cu vopsea de ouă. Otrava, cunoscută în zonă drept „lichior de toporași”, a fost distribuită în rețeaua de magazine sătești sau chiar în scop electoral de un primar de comună, pe filiera unor afaceriști arabi, condamnați pe 1 martie 2024 la câte 20 de ani de închisoare.
Cercetări recente au indicat că alcoolul metilic provenit din aceeași sursă a mai făcut o victimă, cea de-a 18-a.
Este vorba despre o femeie din Iași, iar în acest caz a fost deschis un dosar separat aflat încă la Parchet.
Ancheta, care a angrenat criminaliști din tot județul Iași, a fost coordonată de Mihai Cristian Salda, șeful Poliției Hârlău, secondat de adjunctul său Petru Nechita.
Mihai Salda a acceptat să povestească, pentru Libertatea, cum au decurs cercetările în dosarul de omor calificat cu cele mai multe victime din istoria recentă a României.
În dimineața zilei de 16 aprilie 2020 medicul legist de serviciu de la IML Iași este surprins să găsească în laborator cadavrele a trei bărbați, de vârste apropiate, din aceeași comună – Stolniceni Prăjescu.
Absolut niciun indiciu cu privire la cauza probabilă a decesului, nicio urmă de violență pe corp, niciun act medical care să facă referire la un diagnostic grav. Nici măcar necropsia nu a indicat vreo leziune internă „incompatibilă cu viața”.
În fața unei astfel de situații excepționale, medicul a cerut de urgență realizarea unor analize specifice, suspectând o posibilă intoxicație a celor trei bărbați, fără să poată indica exact substanța. Rezultatele aveau să confirme suspiciunile: intoxicație acută cu metanol.
Metanolul este un toxic de tip narcotic, cu acțiune specifică asupra retinei şi a nervului optic, spun medicii, iar doza toxică este de doar 15 ml, cantitate suficient de mare pentru a produce orbirea ireversibilă. Doza letală este de 30-100 ml.
La trei ani distanță de la acest moment, inspectorul principal de poliție Cristian Mihai Salda, șeful Poliției Hârlău, mărturisește că „insistența și flerul medicului de la IML Iași” au dus la descoperirea unui lung șir de morți provocate de consumul de alcool metilic, mascat în sticlele de spirt contrafăcut vândute în magazine sătești din zona Pașcaniului sau distribuite în scop electoral de un primar.
Bidonul cu spirtul incriminat – „lichiorul de toporași”. Foto: arhiva personală Mihai Cristian Salda
Ancheta a dovedit că 17 oameni au murit otrăviți cu licoarea produsă de doi iordanieni, tată şi fiu, şi un irakian, condamnați pe 1 martie 2024 la câte 20 de ani de închisoare, de Curtea de Apel Iași.
„Aveam trei intoxicați la morgă și unul pe masă, la Stolniceni”
Rezultatul analizelor care indica intoxicația cu metanol în cazul celor trei bărbați din Stolniceni Prăjescu a trimis imediat poliția în comună. Ancheta a fost coordonată de Cristian Mihai Salda secondat de adjunctul său, Petru Nechita, și a implicat în cele din urmă majoritatea criminaliștilor din Iași.
Mihai Salda (în dreapta), șef Poliția Hârlău, alături de adjunctul său Petru Nechita. Ei au coordonat ancheta în cazul celor 18 morți otrăviți cu spirt contrafăcut. Foto: arhiva personală Mihai Cristian Salda
„Aveam trei intoxicații cu alcool la morgă. Când am ajuns la Stolniceni, al patrulea era deja pe masă, iar cei de la pompe funebre se pregăteau să-l ia. Am oprit totul imediat”, a declarat pentru Libertatea, Cristian Mihai Salda.
Pasul următor al poliției a fost să verifice la dispensarul din comună câte certificare de deces fuseseră emise în perioada respectivă și s-a cerut dezgroparea în cazul morților care au ridicat suspiciuni.
Ulterior ancheta polițiștilor din Hârlău s-a extins în mai multe comune din zona Pașcani, fiind descoperite cazuri similare la Plugari și Todirești.
Au fost dispuse peste zece deshumări, în cele mai multe cazuri fiind confirmată intoxicația cu metanol drept cauză a decesului. Răposații erau cunoscuți, în comunitatea din care făcuseră parte, consumatori înrăiți de alcool, astfel că moartea lor n-a dat de gândit nimănui. Au pus totul pe seama băuturii, a sărăciei și a vieții dezordonate.
Consumul de spirt este un fenomen în zonele sărace din Moldova și Dobrogea. Alcoolul medicinal este băut ca atare, tras prin pâine sau combinat cu suc sau apă cu miere. Ca să mascheze cumva tipul de licoare îndoielnică pe care îl consumă, oamenii i-au dat tot felul de denumiri, „Mona”, „mitilică”, „spălătură”, „trei lei jumatea”.
Am auzit și eu că-i spun oamenii în mai multe feluri, dar mie mi-a atras atenția o singură denumire: «lichior de toporași». Combină ei spirtul cu suc și-l mai diluează, dar să știți că mulți îl beau așa cum este.
Polițistul Cristian Mihai Salda spune:
Într-o comunitate rurală, unde frica de Dumnezeu este literă de lege, să „întorci mortul de la groapă” sau și mai rău să-i deranjezi somnul de veci n-avea cum să fie văzut de săteni cu ochi buni. A fost un moment delicat, care a atras curioși în poarta cimitirului.
„Vă dați seama că s-a adunat lumea să vadă ce făceam noi acolo. Am chemat preotul să facă o slujbă, iar necropsia s-a făcut acolo, pe loc, în cimitir, oamenii fiind reînhumați în aceeași zi”, a explicat, pentru Libertatea, Mihai Salda momentul complicat, dar indispensabil, al anchetei.
În paralel, s-a mers pe urma spirtului otrăvit, fiind căutați distribuitorii și pe cât posibil recuperarea bidoanelor de alcool metilic care ajunseseră la oameni.
Odată identificată sursa otrăvii, s-a lucrat sub presiune. Distribuitorii nu erau români și puteau oricând să plece din țară.
Gunoaiele din curtea uneia dintre victime. Aici au găsit sticlele/bidoanele aruncate. Foto: arhiva personală Mihai Cristian Salda
Dosarul „Spirtul” are 18 volume a câte 350 de pagini
„În aprilie am descoperit, în mai făceam deja primele percheziții, iar dosarul a fost trimis în judecată câteva luni mai târziu, în octombrie 2020”, spune Mihai Salda.
Chiar dacă polițistul nu menționează asta, este o performanță a Poliției și a Procuraturii din România, având în vedere că astfel de dosare complexe, cu victime multiple și infractori străini, stau în anchetă ani.
„Trebuia să ne mișcăm repede pentru că nu-i puteam ține în arest mai mult de șase luni”, spune Salda.
Dosarul „Spirtul” de la Iași are 18 volume, fiecare cu peste 350 de pagini, volumul de muncă fiind imens, în anchetă fiind implicați în cele din urmă aproape toți criminaliștii de la Iași. „Vă dați seama că umpleam portbagajul cu dosare de fiecare dată când mergeam la instanță”, mărturisește ofițerul.
A fost descoperită și a 18-a victimă
Ahmmed Fuad, Dawoud Zuhair Abdel Nabi Ali, Sawoud Abdoul Satar, cei trei arabi acuzați că au vândut la începutul pandemiei spirt medicinal contrafăcut, au fost condamnați printr-o sentință definitivă a Curții de Apel Iași. Au fost găsiți vinovați pentru omor calificat, falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse, înșelăciune în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, nerespectarea regimului armelor şi al munițiilor.
PET-urile cu spirt contrafăcut găsite în portbagajul mașinii lui Zuhar Dawoud
În toamna anului 2020, când polițiștii finalizau ancheta cu cei 17 morți otrăviți, iar dosarul era pregătit să fie trimis în instanță pentru judecată, IML Iași semnala apariția unei noi victime ucise de același spirt contrafăcut.
Victima este o femeie din Iași, diagnosticată cu demenţă şi epilepsie pe fond de etilism. Este un dosar separat de omor, aflat încă în lucru la Parchet. Persoanele incriminate sunt aceeași trei cetățeni arabi.
De altfel, polițistul Mihai Salda nu exclude ca în viitor să mai apară și alte victime, atâta vreme cât nu este foarte sigur că întreaga cantitate de spirt contrafăcut, distribuit pe filiera arabă la Iași, să fi fost distrusă.
„Noi am închis cercul. Ne-a ieșit la inventar întreaga cantitate distribuită la Iași, dar nu aveam garanția că cei care au spus că au distrus-o prin mijloace proprii au și făcut asta. Așa că este posibil să mai apară victime”, concluzionează Mihai Cristian Salda.
