FOTO ȘI VIDEO. „Un dezastru ecologic”. Un râu important de lângă București a secat complet, localnicii continuă revolta

Sabarul, afluent al Argeșului, nu mai există în dreptul mai multor localități din Dâmbovița și Giurgiu. Oamenii acuză lucrări ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Dâmbovița. Cel mai vocal primar este din Florești-Stoenești, județul Giurgiu, care declară pentru Libertatea că „nu s-a făcut studiu de impact asupra mediului pentru aceste lucrări”.

Contactată de două săptămâni, ANIF Dâmbovița nu a răspuns solicitării ziarului.
Ce arată documentele în care răspund Apele Române sau Inspectoratul de Stat în Construcții?

Zeci de locuitori din sate și comune aflate la câțiva kilometri de București acuză secarea unui râu important, Sabarul. Afluent al Argeșului, acesta practic nu mai există în dreptul mai multor localități din Giurgiu sau Dâmbovița.

Situația s-a înrăutățit din timpul verii, iar acum oamenii din Florești-Stoenești, Găiseni sau Zidurile, Odobești, comune aflate pe raza celor două județe, spun că, pe zeci de kilometri, fauna și flora au de suferit, iar apa curgătoare a devenit o albie cu câteva bălți răzlețe.

Cursul râului Sabar | Grafică: Ion Mateș / Libertatea

„E un dezastru ecologic. Sabarul era un râu curat, foarte populat de faună și floră. În apropierea comunei avea un nivel constant de peste jumătate de metru. De câteva săptămâni, nivelul fie a scăzut, fie a stagnat, iar apa a încetat să mai curgă, până la zero”, spune un bărbat din Odobești, Dâmbovița.

E întărit de un locuitor al comunei Găiseni, Giurgiu, care afirmă că s-au făcut inclusiv proteste și cereri către autorități, însă râul „nu mai există pe o distanță de zeci de kilometri, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată”.

Albia râului Sabar

Protestatarii acuză că „evaporarea” apei a fost influențată și de lucrări ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Dâmbovița într-o zonă denumită Zăvoiul Orbului, către culturi agricole din județ. 

Lumea e nemulțumită din mai multe motive:

impactul asupra mediului, cu fauna și flora în pericol, pești morți din cauza nivelului scăzut ori a lipsei de oxigen în puținele bălți formate;
mirosul puternic de apă stătută de la bălțile formate;
scăderea nivelului pânzei freatice, care a făcut ca multe puțuri din zonă să sece.

Oamenii au trimis către ziar zeci de fotografii și filmări, inclusiv din dronă.

Ce spune unul dintre oamenii care au semnalat situația, primarul din Florești-Stoenești, Constantin Dumitru?

„Au secat circa 25 de kilometri de râu”

„Albia râului a secat complet. Pe raza localității mele și, în amonte, pe raza localității Găiseni sunt circa 25 km de albie de râu”, a început PNL-istul. 

Constantin Dumitru, primarul din Florești-Stoenești. Foto: Facebook

Acesta s-a întâlnit inclusiv cu ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, însă fără mari rezultate. „Și după discuția cu domnul ministru văd că nu se întâmplă nimic. Da, am fost la dumnealui și am depus un memoriu în sensul acesta și ne-a promis că va trimite Corpul de control la ANIF Dâmbovița. Au trecut circa două săptămâni de la discuția cu dânsul”, susține Dumitru.

El declară pentru Libertatea că a aflat de lucrările celor de la ANIF și a trimis o adresă la instituție, unde a întrebat dacă lucrarea e autorizată și dacă are aviz de mediu. Plus, dacă acesta s-a dat în urma unui studiu de impact asupra mediului.

Albia râului Sabar

„Au zis că au autorizație de construcție, dar că nu s-a făcut niciun studiu de impact asupra mediului”, susține primarul. 

„Bălți puturoase cu broaște și brotăcei”

Dacă ANIF nu a răspuns încă solicitării ziarului, trimisă acum două săptămâni, primarul arată ce a reieșit din corespondența sa cu instituția.

Bălți formate pe albia râului Sabar

„Cei de la ANIF Dâmbovița ne-au explicat că e vorba de o lucrare amplă, acel bazin de irigații, și că în perioada asta au blocat transportul de apă din canalul Zăvoiul Orbului în cele două canale de irigații CA1 și CA2, deși eu nu am noțiunea că Sabarul a depins musai de aducerea apelor din Argeș”, afirmă el.

El afirmă că specialiștii consultați i-au explicat și că structura malurilor Sabarului este una specială, un mediu „buretos” care absoarbe 2 metri cubi de apă pe secundă.

„Au rămas niște bălți puturoase cu broaște și brotăcei, care, în orice caz, scad și alea pe zi ce trece. Flora și fauna sunt compromise complet până în Zidurile, Odobești”, continuă Constantin Dumitru. 

Bălți formate pe albia râului Sabar

Nivelul pânzei freatice a scăzut

El confirmă și altă problemă ridicată de localnici: scăderea pânzei freatice. „Da, depinde de scăderea nivelului apei în prima pânză freatică. E un caz fericit la mine la Palanca (n.r. sat din comună) unde pânza freatică era undeva pe la 5-6 metri. Acum, acolo a coborât masiv, 7-8-10 metri”, explică edilul.

Problemele ar fi până la Măgurele, unde „râul se intersectează cu Ciorogârla, care-l alimentează”.

Cum i-au răspuns primarului celelalte instituții cu atribuții, Apele Române și Inspectoratul de Stat în Construcții?

Apele Române: „Totul revine la normal după lucrări”. ISC: lucrările țin 36 de luni!

Apele Române au trimis în iulie în control angajați ai Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea. Aceștia au explicat că râul, care izvorăște din partea de est a Argeșului, are o curgere naturală în aval de Găești, apoi, în zona localității Costeștii din Vale (Dâmbovița), se alimentează dintr-un canal denumit CA2, administrat de ANIF Dâmbovița.

Canal care, din martie 2023, este renovat în cadrul contractului „Reabilitarea infrastructurii principale din Amenajarea de Irigații Titu Ogrezeni, județul Dâmbovița”, din acest motiv fiind oprite debitele pe canalele CA1 și CA2. 

Apele Române au dat asigurarea că lucrurile vor reveni la normal după terminarea lucrărilor. Însă lucrările vor fi gata abia în 36 de luni de la începutul lor. Adică în 2026, reiese dintr-un răspuns al Inspectoratului de Stat în Construcții! 

Localnicii protestează

Primarul Constantin Dumitru spune că oameni din mai multe localități „au ieșit pe stradă, în semn de protest. Au fost zeci. Primim întrebări în fiecare zi…”.

El recunoaște și că unii dintre localnici „au tratat cu indiferență Sabarul”, „aveam zeci de țevi de canalizare care se vărsau direct în râu”.

Iar acum, cum nu mai e apă, spune că va încerca măcar un lucru bun: curățarea albiei râului.

„Problema era că ieșea din matcă, nu că seca”

În încheiere, Dumitru spune că doar primarul din Găiseni a mai avut o poziție pe subiect. Și atât. 

„Niciodată nu s-a mai întâmplat așa ceva. E un dezastru ecologic. Am 55 de ani, locuiesc în localitate de 55 de ani, în afara perioadei liceului, facultății și Armatei n-am plecat deloc”, afirmă el.

Și amintește că, în tinerețea sa, problemele erau altele: inundațiile. „A fost o perioadă în anii ’70 când existau alte probleme, în fiecare an ne urca în pod, în fiecare an ieșea în afara malurilor, era foarte răutăcios. Așa că s-au făcut niște îmbunătățiri, între mine, Florești-Stoenești și Găiseni, sunt băgate niște tuburi de 1.500, el circulă pe sub pământ vreo 500 de metri. Problemele erau că ieșea din matcă, nu că seca”, conchide edilul.

Pe internet, lupta localnicilor continuă. Ei se invită să iasă în stradă și scriu chiar și poezii pentru revenirea situației la normal:

„Ne-am născut lângă Sabar,Am copilărit pe malurile lui,Acum este «ucis» în mod barbarDe nepăsarea omului.

Peștii toți mor în noroi,Păsările caută însetate apă,Dați-ne Sabarul înapoiAșa cum a fost odată”.