Peste 300.000 de ruși s-au mutat în Georgia după mobilizarea parțială declarată de Kremlin, scrie The Moscow Times. Adică au mai adăugat aproape 10 procente la o populație de 3,7 milioane. Schimbările se văd atât la nivel politic, cât și economic – rușii au înregistrat 21.000 de companii. Valul de migrație însă îi îngrijorează și pe politicieni, și pe cetățeni, care au protestat față de influența Moscovei.
Numărul cetățenilor ruși care au venit în Georgia a crescut de cinci ori între 2022 și 2023, comparativ cu 2021, scrie The Moscow Times, publicație considerată agent străin de către Kremlin. Peste 300.000 s-au dus în țara vecină după mobilizarea parțială declarată de președintele Vladimir Putin. Guvernul georgian nu a dat semne până acum că ar vrea să reglementeze migrația cetățenilor ruși. La scurt timp după invadarea Ucrainei, când tot mai mulți ruși s-au orientat spre Georgia, un tânăr politician georgian a postat pe rețelele sociale informații despre „cum să-i tratăm pe ruși”.
„Păstrați distanța”, a scris Giorgi Noniashvili, membru al partidului de opoziție Georgia Europeană. „Nu îi zâmbi inamicului” era un alt sfat, precum și să nu răspundă la întrebările în limba rusă. Lipsă de încredere și chiar teamă au simțit georgienii, mai notează Moscow Times, pe măsură ce ajungeau tot mai mulți ruși în țara lor.
Schimbările nu s-au văzut doar în rândul populației, ci și în numărul de firme rusești înregistrate. Între martie 2022 și iunie 2023, potrivit Transparency International, cetățenii ruși au înregistrat în Georgia 21.000 de companii – de aproape trei ori mai multe față de trimestrul precedent.
Grija că o să apară agenți sub acoperire
Pe georgieni însă, scrie Moscow Times, îi preocupă mai degrabă chestiunile de securitate și de politică decât cele economice. De exemplu, politologii și politicienii georgieni sunt îngrijorați că unii agenți sub acoperire s-ar putea infiltra în comunitățile de imigranți și să-i „transforme în instrumente de soft power”. În octombrie 2022, doi foști agenți ruși au recunoscut că au fost trimiși în Georgia pentru spionaj.
Georgienii se tem, de asemenea, de o nouă agresiune militară din partea Rusiei, care a purtat un război de cinci zile în Georgia, în 2008. Kremlinul a anunțat că va monitoriza dacă sunt respectate drepturile minorității vorbitoare de limbă rusă din Georgia. Acest pretext, amintește publicația, Moscova l-a invocat când a trimis trupe pe teritoriul separatist al Georgiei în 2008, precum și în 2014, în zone din Ucraina.
Interdicții: Fostul președinte al Georgiei vrea ca rușii să plece în termen de un an
Relațiile cu Rusia și numărul ridicat de imigranți a dus la numeroase proteste și demonstrații. În martie 2023, de pildă, a fost protestul față de introducerea așa-numitei „legi rusești”. Proiectul de lege ar fi obligat organizațiile care primesc finanțare din afara țării să se înregistreze ca agenți străini, cum se întâmplă deja în Rusia.
În urma ciocnirilor violente dintre protestatari și poliție, partidul Visul georgian a fost forțat să retragă proiectul propus.
Iar opoziția profită de sentimentele antirusești, înainte de alegerile parlamentare programate pentru 2024. Mamuka Khazaradze, șeful partidului prooccidental Lelo, a propus o serie de restricții pentru imigranții ruși, printre care interzicerea achizițiilor de terenuri și imobile și introducerea obligativității vizelor.
La rândul său, Miheil Saakașvili, fost președinte al Georgiei în timpul războiului din 2008 cu Rusia și liderul UNM, cel mai mare partid de opoziție, a spus că îi va obliga pe cetățenii ruși să își vândă bunurile din Georgia și să părăsească țara în termen de un an.
