Gheorghe Manu, o figură marcantă în istoria României din secolul al XIX-lea, și-a lăsat amprenta atât în domeniul militar, cât și în cel politic și urbanistic al Bucureștiului.
Cine a fost Gheorghe Manu, militarul ajuns primar
Născut într-o familie de seamă în 1833, Manu a beneficiat de o educație privilegiată, fiind trimis la studii militare în străinătate, la Școala de Cadeți din Potsdam și la alte instituții militare prestigioase din Germania.
Revenind în țară, Gheorghe Manu a devenit comandant al primului regiment de artilerie din armata română, fiind considerat „părintele artileriei românești”.
Calitățile sale militare și abilitățile de lider l-au propulsat în poziții de înaltă responsabilitate atât în domeniul militar, cât și în cel politic.
Primarul care a mizat pe infrastructură
Manu a fost primar al Bucureștiului timp de trei ani, începând din 1874. În timpul mandatului său, a pus bazele unor inițiative importante în urbanism și infrastructură.
Însă, a renunțat la funcția de primar pentru a participa activ la Războiul de Independență, unde și-a demonstrat curajul și abilitățile militare, fiind decorat cu medalia Virtutea Militară pentru contribuția sa la cucerirea Vidinului și a Plevnei.
După război, Manu s-a întors în politică, devenind senator și apoi prim ministru în anul 1889. A fost implicat în diverse activități publice și culturale, fiind cunoscut și pentru pasiunea sa pentru sport, câștigând chiar un pariu sportiv oficial.
O altă contribuție semnificativă a primarului Gheorghe Manu la peisajul urban al Bucureștiului este casa sa de pe Calea Victoriei, care a devenit un centru cultural important în perioada sa și după moartea sa.
Clădirea, cu o istorie de peste 175 de ani, a găzduit numeroase evenimente sociale și culturale de prestigiu și este marcată acum printr-o placă de marmură care amintește de trecutul ilustru al generalului Manu.
Astfel, Gheorghe Manu rămâne una dintre figurile de referință în istoria militară, politică și urbanistică a României, contribuind semnificativ la dezvoltarea și modernizarea țării în perioada sa.