Ministerul Finanţelor propune ca anumite măsuri fiscale ce vizează introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii extraordinare de deficit bugetar. Adică ar permite aplicarea măsurilor luate de Guvern legate de majorări de taxe și impozite imediat după ce sunt adoptate, fără a mai aștepta cele 6 luni prevăzute în Codul fiscal pentru predictibilitate.
Potrivit proiectului de OUG pus în transparență publică pe 19 septembrie, se propune “introducerea unei excepţii de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situaţii extraordinare de deficit bugetar, să poată fi efectuate modificări şi/sau completări ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Totodată, “deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”, se mai arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG de modificare a Codului Fiscal.
Guvernul Ciolacu anunță un deficit bugetar de 6,84% pe 2023 în acest moment – proiect OUG Min. Finanțe
Argumentele pentru adoptarea acestei OUG, aduse de Ministerul Finanţelor, se referă la rezolvarea situației de deficit bugetar. Potrivit Notei de fundamentare a OUG, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB în 2023, „în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare, cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice”. Un deficit de aprox 6,84%, în valoare absolută reprezintă 109,44 mld lei cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 mld euro, cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu un buget alocat de 29,33 mld euro.
Nota de fundamentare a proiectului OUG de modificare a Codului Fiscal (2015) poate fi consultată AICI
Deoarece prognoza de deficit bugetar pentru anul 2023 de 6,84% din PIB nu se înscrie în angajamentul față de Comisia Europeană, potrivit căruia nivelul de deficit bugetar asumat trebuie să fie de 4,4% din PIB, iar comisia, pe cale de consecință, poate pune în aplicare prevederile Regulamentului pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și ale regulamentului specific Politicii de Coeziune conform cărora se pot lua măsuri pentru suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României atât în cadrul Politicii de Coeziune, cât și în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Reamintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru Financial Times, într-un interviu publicat pe 28 august, că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% din produsul intern brut al ţării în anul 2022, va scădea cu siguranţă în 2023.
Iar după negocierile de la Bruxelles de acum aproape două săptămâni, Comisia Europeană ar fi fost de acord cu mărirea deficitului stabilit inițial (de 4,4%).
România se află în procedura de deficit excesiv, în condiţiile în care a înregistrat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în anul 2019, ceea ce a dus la iniţierea propunerii Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE şi adoptată de Consiliu în data de 18 iunie 2021, România trebuie să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, ţintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024, potrivit agerpres.ro.
Proiect OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal – AICI
