Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat luni că va prezenta curând un plan de măsuri pentru creșterea încasărilor la buget, afirmând că restructurarea facilităților este obligatorie. Conform oficialului, impactul total al acestora este de 75 de miliarde de lei la bugetul de stat.
Analiștii consultați de Libertatea spun că Guvernul pregătește terenul pentru o nouă rundă de creșteri de taxe începând cu luna august a acestui an.
Anunțul lui Boloș vine după ce în urmă cu câteva luni autoritățile anunțat că există o gaură bugetară de 20 de miliarde de lei.
„Noi suntem acum în situaţia în care facilităţile fiscale le-am cam amestecat cu politicile sociale. Noi suntem susţinătorii investiţiilor şi ai stimulării prin sistemul de facilităţi fiscale a investiţiilor aduse de mediul privat. Din acest punct de vedere, trebuie să schimbăm această paradigmă şi să trecem spre acest mod de a acorda facilităţile fiscale pentru investiţii pe care le atrage mediul privat”, a declarat luni Boloș.
Marcel Boloș a anunțat că va prezenta curând un plan de măsuri pentru creșterea încasărilor la buget. Foto: Dumitru Angelescu / Libertatea
Facilități de 75 de miliarde de lei
„Politica socială se poate face prin intermediul programelor pe care Guvernul le are şi, din acest punct de vedere, nu cred că ar trebui să le amestecăm atât de mult încât să generăm impactul de 75 de miliarde de lei”, a explicat oficialul.
Vineri, premierul Marcel Ciolacu spunea la rândul său că „sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”.
„PNRR prevede să începem să scoatem din excepţii. Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite excepţii, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară vom umbla la excepţiile din IT, în acest moment. Sunt excepţii de aproape 20 de ani din câte ştiu eu şi au adus un lucru benefic, un hub important în România, această excepţie”, afirma prim-ministrul.
Ce prevede PNRR
În acest moment, România are de îndeplinit mai mai multe obligații, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR):
– reducerea etapizată a „distorsiunilor și stimulentelor excesive”, în principal impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale.- Stimulentele din construcții trebuie reduse gradual până în 2025.- Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi.- Impozitul pe clădiri la valoarea de piață a acestora. Măsura a fost deja votată și va intra în vigoare din 2025.
Ce excepții are în acest moment în vigoare România
În acest moment, există în continuare o serie de facilități prin Codul Fiscal:
– Programatorii și cercetătorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10%.- Constructorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10% și de plata contribuției de sănătate de 10%. Numărul beneficiarilor este estimat la 500.000, conform Cursdeguvernare.ro.- Agricultorii și angajații industria alimentară au, la rândul lor, scutire pentru impozitul de 10% pe venituri și de cea de 10% pentru sănătate, plus scutirea de 3,75% pentru contribuțiile de pensii de la Pilonul II. Numărul beneficiarilor este de aproximativ 300.000.- Persoanele care au drepturi de autor nu datorează contribuții sociale și de sănătate pe aceste contracte, dacă au și contract de muncă.- Pragul pentru microîntreprinderi este în acest moment de 500.000 de euro, după ce a fost redus la începutul acestui an de la un milion de euro. Acesta ar putea scădea mai departe la 300.000 de euro în 2024 și la 100.000 de euro în 2025. – TVA de 9% la alimente. Cota generală de TVA este 19%, însă pentru alimente aceasta este de 9%. – TVA de 5% la imobiliare. Aplicarea acesteia a fost deja restricționată în acest an. Dacă până anul trecut se aplica 5% TVA pentru locuințele de până la 700.000 de lei, de la 1 ianuarie 2023 această cotă de 5% se aplică pentru achiziția unei locuințe cu un preț de cel mult 600.000 lei, adică aproximativ 120.000 de euro. Pentru locuințele cu o valoare mai mare de 600.000 lei, cota TVA este de 19%. Concomitent, cota de 5% se aplică doar pentru o singură locuință.- TVA de 5% se mai aplică pentru ziare, cărți, manuale și activități culturale precum muzee, cinematografe și evenimente sportive.
Ideile PSD
Pe lângă acestea, în spațiul public au mai fost enunțate și alte intenții:
– PSD a propus o taxă de 1% pentru multinaționale.- Taxă pentru companiile care au case de marcat automate și impun consumatorilor să își scaneze singuri produsele. Aceasta este tot o idee a PSD.- Impozit progresiv pentru românii cu venituri mari. – „Impozitarea luxului”. Este vorba de plata unor sume mai mari pentru cei care au mașini scumpe sau locuințe foarte mari.
Un studiu realizat anul trecut de mai mulți economiști arăta că România are un decalaj de încasare a veniturilor fiscale de 4 puncte procentuale față de Bulgaria și de 9 procente față de Ungaria și Polonia.
Duca: Se pregătește terenul pentru majorarea taxelor
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că prin aceste declarații, guvernanții pregătesc terenul pentru noi majorări de taxe.
Emilian Duca | Foto: zf.ro
„Se referă la facilitățile din IT, construcții și agricultură-industrie alimentară. Sunt trecute și în PNRR că trebuie să le elimine și le vor elimina. Acum pregătesc terenul, dacă nu reacționează nimeni le vor iniția din august, dacă da, atunci de la 1 ianuarie 2024”, a spus Duca, pentru Libertatea.
Despre taxa de cifra de afaceri, Duca spune că aceasta ar putea apărea dacă Guvernul va ajunge la concluzia că retailerii nu scad îndeajuns de mult prețul la alimente.
„Taxa pe cifra de afaceri, cerută deja de PSD, este impredictibilă, dar ar putea fi adoptată dacă partidele ajung la concluzia că prețurile nu scad suficient de mult și vor să-i pedepsească pe capitaliștii cei răi”, a arătat acesta.
În privința impozitului progresiv, Duca spune că nu poate fi aplicat, deoarece serverele Fiscului pică des.
„Taxele locale au crescut deja, dar noile niveluri sunt amânate deja pentru 2025, după alegeri”, punctează Emilian Duca.
Glăvan: „Nu poți să ceri taxe ca în Cehia, fără să oferi servicii ca în Cehia”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan nu are însă încredere în declarațiile autorităților.
Bogdan Glăvan | Foto: Agerpres
„În primul rând aș spune că declarațiile sunt parte a unei retorici. Nu cred că exprimă o intenție serioasă, deși asta ar trebui să facă pentru că sunt parte a PNRR. Nu are legătură cu ceva realist. Ceva realist ar trebui să țintească trei mari categorii sociale: construcții, IT și agricultură-industria alimentară”, spune Glăvan.
Acesta spune că este anormal ca Guvernul să mențină anumite scheme de sprijin pentru anumite sectoare vreme de 15-20 de ani și dă ca exemple scutirile pentru IT-iști, care se aplică din 2003.
Expertul mai precizează că este important ca toți cetățenii să plătească același nivel al impozitelor. „Cota unică este prețioasă tocmai pentru că îi pune pe toți cetățenii pe picior de egalitate”, punctează Glăvan.
El spune însă că, în paralel cu eliminarea excepțiilor, Guvernul trebuie să ia și măsuri pentru stoparea risipei bugetare, și dă ca exemplu eliminarea pensiilor speciale. Aceasta este, la rândul ei, o cerință din PNRR.
„Guvernul ar trebui să ia niște măsuri la pachet: eliminarea excepțiilor împreună cu economii le buget. Trebuie eliminate pensiile speciale. Scopul eliminării excepțiilor nu este să scoatem bani din sectorul privat ca să îi facem praf la stat. E ineficient”, susține profesorul de economie.
Acesta are și un avertisment: creșterea taxelor este justificată doar dacă cetățeanul primește servicii mai bune la schimb. „Nu poți să ceri taxe ca în Cehia fără să oferi servicii ca în Cehia”, conchide acesta.
