Restaurantele și hotelurile din România vor putea stabili singure calendarul de ridicare a ambalajelor din cadrul Sistemului de Garanție Returnare (SGR). RetuRo, compania responsabilă de gestionarea sistemului, va colecta ambalajele conform programului prestabilit. Totuși, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) critică „implementării deficitare a proiectului SGR”, evidențiind probleme operaționale și lipsa comunicării.
RetuRo promite îmbunătățiri după consultarea reprezentanților industriei HoReCa. Vor fi implementate instrumente care să faciliteze reciclarea ambalajelor de către restaurante, hoteluri și cantine. Operatorii HoReCa vor putea anunța frecvența și tipul de ambalaje pentru ridicare, beneficiind de un calendar prestabilit de colectare. Se dorește predictibilitate, eficientizare și creșterea capacității de preluare a ambalajelor SGR.
Sistemul SGR s-a confruntat cu dificultăți majore de la lansare. Rata de returnare a ambalajelor este sub 1%, iar infrastructura de colectare este subdezvoltată, cu doar două centre operaționale din 17. RetuRO este acuzat că urmărește profitul, nu funcționarea ca organizație nonprofit, conform standardelor europene.
Problemele au generat nemulțumire în rândul producătorilor și comercianților, care suportă costuri suplimentare și se confruntă cu o infrastructură ineficientă. Consumatorii, mai ales cei din mediul rural, sunt afectați negativ, fiind obligați să plătească garanții din propriile fonduri.
În luna februarie, cifrele de colectare au dezvăluit un tablou sumbru pentru Sistemul de Garanție Returnare (SGR). Rata de returnare a ambalajelor a atins cote alarmante, cu doar 1,53% pentru ambalajele de plastic și sub 1% pentru cele de metal și sticlă. Un exemplu relevant al acestei situații critice este Tulcea, unde doar 66 de sticle au fost returnate în cadrul SGR.
Dar problemele nu se opresc aici. RetuRo este acuzată că prioritizează profitul în detrimentul scopului inițial de a opera ca o organizație nonprofit, așa cum cer standardele europene. Mai mult, infrastructura de colectare este departe de a fi suficient dezvoltată, cu doar două centre operaționale din cele 17 promise inițial.
Aceste deficiențe pun o presiune imensă pe umerii producătorilor și comercianților, care sunt nevoiți să suporte costuri suplimentare pentru echipamentele de colectare, refacerea etichetelor și plata garanțiilor. De exemplu, Romaqua Group, unul dintre cei mai mari producători români de băuturi, a trebuit să plătească 9 milioane de lei în garanții doar pentru luna ianuarie. În plus, actualizarea etichetelor pentru a include sigla SGR a implicat un cost de 200.000 de euro pentru companie.
Impactul negativ se resimte și în rândul consumatorilor, mai ales în mediul rural, unde magazinele mici sunt obligate să suporte cheltuielile pentru garanții din fondurile proprii. Aceste costuri, care nu sunt întotdeauna rambursate integral, determină comercianții să solicite facilități de plată de la distribuitori sau să reducă gama de produse disponibile.
În timp ce producătorii se confruntă cu dificultăți legate de stocuri și termene de garanție, consumatorii sunt blocați într-un sistem ineficient și costisitor. Cu toate acestea, soluțiile par să întârzie, iar dialogul între părțile implicate este aproape inexistent. Cu deja procese deschise în instanță și amenințări de altele, se conturează un peisaj sumbru de litigii și frustrări care amenință să agraveze criza SGR.
The post Hotelurile și restauratele, date peste cap de Sistemul Garanție Returnare appeared first on Cotidianul RO.
