În țara cu cea mai mare mortalitate de cancer de col uterin se fură banii pacientelor pentru testele Papanicolau: medici din Sălaj, inculpați pentru că recoltau analize plătite la privat și le duceau cu sacoșa, ca să le proceseze „la negru” la stat

„Un întreg serviciu al spitalului știa și lua bani”. Timp de mai bine de 3 ani, o rețea condusă de șefa Serviciului Anatomo-Patologic al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Zalău, Liliana Neaga, a prelucrat în jur de 3.200 de teste Papanicolau care fuseseră plătite de paciente la cabinetele private a patru medici ginecologi care lucrează și în spitalul public. Rețeaua lua bani de la femeile care efectuau testele în privat. Pacientele nu știau că, de fapt, probele ajungeau, în pungă, la spitalul de stat și erau investigate „la negru”. 

Confruntați de procurori, medicii au negat la început, dar i-au contrazis filmările din cabinet, pe care se vedeau cum lăsau banii și probele în plic și doctorița îi număra. 

Testarea Papanicolau este o investigație care poate detecta procese potențial precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin sau colon. În țara noastră, anual sunt depistate în jur de 3.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, din care jumătate în stadiul avansat al bolii. Țara noastră este pe locul întâi în Europa la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. 

Dacă are contract cu Casa de Asigurări, pentru fiecare test efectuat, medicului i se decontează 40 de lei. Pentru pacientă ar fi gratuit. Prin sistemul creat de medicii din Sălaj, aceștia primeau de la paciente câte 130 de lei pe fiecare recoltare în cabinetul privat și dădeau până în 30 de lei colegei lor de la laborator să le analizeze. Adică, băgau în buzunar câte 100 de lei la fiecare investigație. La un calcul grosier, în cei trei ani, medicii au colectat pe investigațiile „la negru” aproape 65.000 de euro. 

45.000 de lei

a primit doctorița Liliana Neaga de la doctorii ginecologi care veneau cu sacoșele de probe de la cabinetele private. Adică în jur de 10.000 de euro. Spitalul din Zalău a fost prejudiciat de 127.960 de lei, au calculat procurorii.

Spitalul Județean de Urgență Zalău | Foto: Facebook

Laude la pensionare pentru doctorița care lua mită ca să facă testele

Așadar, banii de la paciente erau împărțiți cu doctorița anatomo-patolog, care a recunoscut totul în fața procurorilor, iar pe 10 noiembrie a fost condamnată. Chiar și după ce aceasta era sub anchetă, spitalul i-a adus laude pe Facebook când s-a pensionat, în ianuarie anul acesta, pentru că „a contribuit la calitatea serviciilor noastre medicale și la dezvoltarea continuă a spitalului.” Zece luni mai târziu avea să fie și condamnată.

Sunt inculpați în dosar și patru medici ginecologi, în frunte cu șeful Secției Obstetrică-Ginecologie, dr. Dorel Ciutre. Celelalte nume sunt Maria Andrea Berar, Vasile Alexandru Majdik și Ștefana Elena Iuhas.

De la stânga, doctorii Dorel Ciutre, Vasile Alexandru Majdik și Ștefana Elena Iuhaș.

<strong>Cei patru medici au realizat prin schema lor „privat-stat” un număr dublu de teste Papanicolau decât s-au realizat în tot județul prin sistemul decontat de stat, arată datele din dosarul consultat de Libertatea. </strong>

Angajații de la Serviciul Anatomo-Patologic au recunoscut că practica prelucrării testelor efectuate în afara spitalului, fără a fi înregistrate în sistem, devenise o cutumă. „Erau instruiți cum să procedeze încă de la angajare”, potrivit procurorilor. 

Medicul Liliana Neaga era singurul anatomopatolog din Zalău care interpreta probele citologice.

„Acest mod de lucru era bine-cunoscut de întregul personal medical”

După ce probele cu frotiurile citologice erau predate medicului-şef, acestea erau luate de către asistenții medicali, pentru a le prelucra, după care le duceau din nou în biroul medicului-şef, pentru a fi interpretate de către acesta. 

O asistentă medicală care lucrează în cadrul Serviciului Anatomo-Patologic din anul 2015 a declarat la audieri că toți colegii din cadrul serviciului erau instruiţi încă de la angajare de către asistenta coordonatoare asupra modului în care trebuie să se procedeze cu probele prelucrate şi interpretate nelegal. 

„Acest mod de lucru era bine-cunoscut de întregul personal medical, reprezenta o procedură de lucru nescrisă, respectată şi acceptată de întregul personal, care a fost iniţiată şi coordonată de medicul-şef”, au reținut procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, care au coordonat ancheta în acest caz. 

<strong>Era o procedură ”la negru”, în sensul că se folosea aparatura publică și testele nu erau înregistrate ca analizat</strong>e.

„Probele citologice prelucrate fără a fi înregistrate şi interpretate în cadrul Serviciului de Anatomie Patologică implicau întregul personal medical al serviciului în efectuarea acestuia, exclusiv cu materialele şi aparatura unităţii spitaliceşti, fără ca acest serviciu medical să fie acordat (…) ca un serviciu medical din pachetul de bază la care are dreptul un asigurat în cadrul sistemului de sănătate din România”, mai spun aceștia. 

Rețeaua, demascată de un angajat al spitalului

Un angajat din cadrul Serviciului Anatomo-Patologic din SJU Zalău nu a vrut să mai închidă ochii la fraudele pe care șefa serviciului le făcea de ani de zile și a decis să demaște totul.

A depus un denunț la Direcția Generală Anticorupție (DGA) la finalul lunii iunie anul trecut și a acceptat să colaboreze cu ofițerii anticorupție pentru a demasca ilegalitățile care se petreceau la cel mai mare spital din județ, care, în două rânduri, a avut-o ca manager chiar pe doctorița în cauză – Liliana Neaga.

În denunțul depus la DGA se preciza că în incinta Serviciului de Anatomie Patologică de la Spitalul Județean de Urgență Zalău sunt aduse periodic, încă din anul 2018, buletine de examinare citologică Babeș-Papanicolau împreună cu probe de recoltare (lame cu frotiuri citologice pentru screening), în vederea prelucrării și interpretării, direct în cabinetul medicului-șef de serviciu dr. Liliana Neaga, de către anumiţi medici ginecologi. 

Probele de recoltare şi buletinul de examinare citologică nu erau înregistrate la registratură, ci erau înmânate direct doctoriței Neaga sau lăsate în biroul acesteia în cazul în care aceasta nu era prezentă. 

Pentru prelucrarea și interpretarea probelor, ginecologii îi lăsau doctoriței Neaga sume cuprinse între 25 și 30 de lei pentru fiecare lamă cu frotiu citologic. 

„Sumele de bani îi erau înmânate Lilianei Neaga, iar în lipsa sa din birou, îi erau lăsate pe masa de birou în plicurile sau pungile cu care erau aduse şi probele pentru analiză, ori introduse în sertarul de sus al mesei de birou”, se menționa în denunț.

Probele din privat, găsite în debaralele spitalului

După interpretare, probele biologice prelucrate nelegal, cele mai recente din anii 2021-2022, se depozitau în cabinetul de citologie şi imunohistochimie pe etajerele aflate sub masa din birou, în cutiile de lame, pe care erau menţionate iniţiala/iniţialele, cu majusculă, a medicului ginecolog de la care provenea şi anul. Lamele din anii 2019-2020 au fost depozitate într-o încăpere de la subsolul Spitalului Județean de Urgenţă Sălaj. Toate acestea au fost găsite la perchezițiile efectuate în spital. 

Potrivit datelor din dosar, consultate de ziar, în depozitele, anexele, debaralele aparținând Serviciului de Anatomie Patologică au fost identificate pe numele celor patru medici anchetați în jur de 3.200 de lame cu frotiuri citologice. 

O practică avantajoasă pentru medici, nu și pentru paciente

Procurorii au comparat lamele inventariate la percheziții cu documentele ridicate de la cabinetele private ale medicilor ginecologi, iar datele au corespuns.

Oficialii SJU Zalău au comunicat organelor de anchetă că în perioada 2019-2022, în evidențele spitalului au fost înregistrate și decontate de Casa de Asigurări de Sănătate 1.596 de examene citologice cervico-vaginale Babeș-Papanicolau. Acestea au fost efectuate în cadrul Serviciului de anatomie patologică din cadrul spitalului, la solicitarea tuturor medicilor ginecologi din judeţ, în cadrul programului naţional de screening pentru cancer de col uterin.

Numărul celor realizate „pe sub mână”, fără să fie înregistrate undeva, este dublu. Fiecare test era decontat de stat cu 40 de lei, pacientele care se adresau sistemului public neplătind niciun leu. 

Cei patru medici ginecologi care lucrau și la cabinetele private aveau posibilitatea, spun procurorii, de a încheia contracte de prestări servicii cu orice laborator aflat în relații contractuale cu CAS, astfel încât serviciile să fie decontate de stat, iar pacientele să beneficieze de gratuite. Acest lucru nu s-a întâmplat. „Au preferat colaborarea reciproc avantajoasă cu medicul anatomopatolog”, au precizat anchetatorii.

Sumele cu care era mituită doctorița Neaga de colegii ginecologi se situau sub nivelul costurilor analizelor citologice atât ale laboratoarelor private, cât şi ale spitalului. 

Un medic neagă că a dat mită: serviciul a fost gratuit, „datorită prieteniei”. Îl contrazic filmările

Audiați de procurori, medicii ginecologi au recunoscut că „în repetate rânduri, s-au deplasat personal cu probe citologice” în cabinetul  doctoriței Neaga. O parte dintre ei au recunoscut că i-au oferit sume de bani în schimbul serviciilor. 

Doctorul Ciutre, șef al secției Obstetrică-ginecologie a spitalului din Zalău, nu a recunoscut că și-ar fi mituit colega. A spus la audieri că a dus pentru prelucrare şi interpretare lame cu frotiuri citologice prelevate în cabinetul privat la medicul Neaga, dar că pentru aceste servicii medicale nu a achitat vreo sumă de bani, „nici direct şi nici indirect”. 

Dr. Dorel Ciutre

„Afirmă că serviciile pentru aceştia erau gratuite, datorită relaţiilor îndelungate de serviciu şi prietenie. Acest aspect, al efectuării în mod gratuit a prelucrării şi interpretării probelor citologice şi faptului că nu au remis personal sume de bani medicului Neaga Liliana în acel scop, este contrazis de înregistrările audio-video în mediul ambiental, efectuate în cauză”, au concluzionat procurorii.

Timp de aproape două luni, doctorița Neaga a fost înregistrată audio-video în cabinetul său din spital. Imaginile, în care apar inclusiv doctorul Ciutre, nu lasă loc de interpretări. 

Medicii au fost filmați în timp ce au adus probele biologice și lasă banii doctoriței Neaga. Aceasta, la rândul ei, a fost surprinsă în timp ce număra banii și îi punea în sertar sau buzunar.

Pusă sub acuzare pentru luare de mită și abuz în serviciu, doctorița Neaga a recunoscut și ea, însă a invocat că primea doar sume cuprinse între 5 și 7 lei pentru fiecare test.

Într-un final și-a însușit faptele în totalitate, așa cum au fost reținute de procurori și a solicitat parchetului încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Pentru a scăpa de închisoare, doctorița Neaga a pus la dispoziția parchetului suma de bani reprezentând mita primită în cei 3 ani verificați de procurori. În total, 45.929 de lei.

Lăudată de conducerea spitalului, condamnată de instanță

Procurorii i-au stabilit doctoriței Liliana Neaga o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare și i-au interzis dreptul de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani.

Medicul s-a pensionat la începutul acestui an, înainte ca acordul de recunoaștere a vinovăției să fie înaintat instanței. Tribunalul Sălaj a validat condamnarea Lilianei Neaga pe 10 noiembrie.

Cu ocazia pensionării, conducerea spitalului din Zalău i-a adus laude pe Facebook medicului Neaga pentru că „a contribuit la calitatea serviciilor noastre medicale și la dezvoltarea continuă a spitalului.”

Ancheta continuă în cazul celorlalți patru medici. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, Sorin Emil Flonta, a precizat pentru Libertatea că urmărirea penală se află într-un stadiu avansat și urmează a fi finalizată. Cei patru medici ginecologi au calitate de inculpat.