„Stop petarde!” este o inițiativă legislativă care ar fi interzis comercializarea la liber a artificiilor și petardelor. Numai că proiectul de lege s-a blocat undeva în Parlament acum un an.
Perioada sărbătorilor de iarnă poate fi un coșmar pentru animalele de companie. Zgomotele produse de petarde, pocnitori și focuri de artificii sunt terorizante pentru ele pentru că au o sensibilitate auditivă superioară omului. Sute de patrupede se pierd, se rănesc sau chiar mor din cauza petardelor în fiecare an de Crăciun și Revelion. Și nici oamenii nu scapă fără răni și arsuri, traume și incendii.
Am doi motani și o pisică, toți trei aduși acasă de pe stradă. De câteva săptămâni, ne-am setat din nou rutina de iarnă: geamuri închise, perdele trase, volumul dat mai tare la televizor, uneori cu muzică pe Spotify, alteori pe posturile de desene animate. Dormitorul rămâne deschis ca Mocea, cel mai sperios dintre ei, să se poată ascunde sub pilotă. Geamul stă în permanență închis și la baie pentru că ceilalți doi, Năsuc, care are deja aproape 9 ani, și Gălăgie, care are mai puțin de 2, și-au găsit acolo un colț pe care ei îl consideră sigur și liniștit: se strecoară împreună în spațiul îngust dintre mașina de spălat și perete când afară, uneori chiar pe strada noastră, în Sectorul 5, de obicei noaptea, se aud sunete ca dintr-un film despre război. Pocniturile îi fac pe toți trei să sară speriați de pe canapea, să li se zburlească blana și să fugă care-ncotro.
Bucureștiul bubuie zi și noapte din noiembrie până în ianuarie, iar în alte orașe este la fel. Zgomotele sunt o tortură pentru animale. Le sperie și le face să aibă reacții necontrolate, uneori scapă din curți, aleargă până la epuizare și se ascund în locuri cât mai izolate.
<strong>Sute de animale se pierd anual în perioada sărbătorilor de iarnă, mai multe decât într-o zi obișnuită, avertizează activiștii pentru drepturile animalelor. Din cauza zgomotelor puternice, animalele pot suferi atacuri de panică, accidente vasculare, devin agitate și pot dezvolta probleme cardiace. Pot inclusiv să facă infarct, </strong><a href=”https://www.libertatea.ro/stiri/cum-avem-grija-de-animalele-de-companie-in-noaptea-de-revelion-sfaturile-unui-medic-veterinar-3901193″><strong>spun </strong></a><strong>și medicii veterinari.</strong>
Săptămânile astea, rețelele sociale și stâlpii din București abundă de anunțuri de animale pierdute. Bilanțul e negru și pentru oameni: o tânără din Neamț a ajuns la spital după ce un bărbat i-a aruncat o petardă în mașină. În Vaslui, un copil de 13 ani aproape a rămas orb o petardă a explodat într-o sticlă pe care o ținea. Și în Alba, un adolescent s-a ales cu arsuri pe picioare după ce s-a jucat cu petarde. Și astea sunt doar câteva exemple recente.
În București, cumperi petardele ca pe cartofi
Legea încadrează materialele astea la „articole pirotehnice de divertisment”, „de scenă”, ori „alte articole pirotehnice”. Sunt împărțite, de asemenea, în categorii în funcție de risc, de nivelul de zgomot pe care îl generează și de locul în care pot fi folosite. Oricine are peste 16 ani poate folosi articolele pirotehnice din categoria F1 – aici intră artificiile foarte mici, de exemplu cele de brad, care nu fac zgomot mult și nu ard puternic. Materialele din categoriile P1, cum sunt petardele, și T1, unde intră artificiile de scenă, pot fi folosite de oricine are peste 18 ani.
Celelalte categorii sunt destinate doar pirotehniștilor. Dar mai sunt însă niște reguli pentru toată lumea: nu poți folosi petarde și artificii noaptea, între orele 24:00 și 06:00, nu le poți folosi la o distanță mai mică de 50 de metri de locuințe, pe drumuri publice, pe alei și în spații aglomerate, și nici la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.
Poliția confiscă aproape zilnic zeci de tone de materiale pirotehnice și în mai puțin de două luni, a deschis în jur de 450 de dosare penale pentru folosirea sau vânzarea ilegală a petardelor și artificiilor.
Folosirea și vânzarea ilegală a materialelor pirotehnice se pedepsește cu amendă de până la 7.500 de lei sau chiar cu închisoare până la 1 an.
Cu toate astea, piețele întregesc tabloul de iarnă cu colțul lor dedicat de tarabe cu produse pirotehnice, de la artificii cu unul, două sau mai multe „focuri” la petarde și pocnitori. Le găsești în Obor, la Dristor și în față la Lidl, pe Șoseaua Giurgiului. Și asta doar la o singură plimbare prin oraș la jumătatea săptămânii trecute. Copiii se înghesuie la standuri și nici adulții nu sunt mai prejos, iar vânzătorii îi îndrumă întotdeauna către cutiile cu artificii care „bubuie tare, tată!” și care au instrucțiuni scrise în bulgară sau sârbă. O cutie de pocnitori cu 50 de bucăți costă 5-6 lei, iar prețul artificiilor pornește de la 30 de lei până la peste 100 de lei, în funcție de mărimea lor.
Și Pressone a arătat, într-un material din 21 decembrie, cât de ușor este să cumperi petarde, pocnitori și artificii la orice colț de stradă și de pe internet.
Proiectul de lege care se umple de praf într-un sertar din Parlament
Lucrurile ar fi putut fi până acum mult mai stricte. În aprilie anul trecut, a ajuns în Parlament un proiect de lege numit „Stop petarde!”. Inițiată de deputatul USR Radu Molnar și semnată de alții 22 de parlamentari din același grup, viitoarea lege impune mai multe restricții.
<strong>În mare, interzice complet vânzarea, deținerea și folosirea petardelor de către persoanele fizice și permite folosirea celorlalte tipuri de materiale pirotehnice doar celor peste 18 ani. </strong>
65 de persoane au fost rănite de diverse materiale pirotehnice în perioada sărbătorilor de iarnă din 2021-2022, arată parlamentarii în expunerea de motive a proiectului de lege depus în Parlament. Alte 77 cu un sezon înainte. Majoritatea acestor accidente sunt provocate de petarde. Documentul îl citează și pe medicul veterinar Aurelian Ștefan, fondatorul Center of Hope, spitalul în care animalele fără stăpân au prioritate datorită unui program social, Homeless Animal Hospital, ce funcționează din donații. El amintește cazul din 2021 al unei pisici căreia i-a explodat o petardă în gură.
Mai ales iubitorii de animale și-au pus speranța în lege, dar degeaba. După ce a fost adoptat de Senat în septembrie 2022 și a primit toate avizele favorabile de la comisiile din Camera Deputaților – cu excepția Comisiei pentru administrație – și un punct de vedere favorabil de la Guvern, proiectul de lege a fost reîntors, în decembrie 2022, la Comisia pentru apărare pentru a fi rediscutat și avizat. Și nu a mai plecat de-acolo.
„Trebuie să-i convingem pe cei de la PSD și PNL să dezgroape legea asta. Ea trecuse atunci de toate comisiile și în decembrie anul trecut chiar se pregătea să intre la votul final, era pe ordinea de zi. În ultimul moment, a fost întoarsă. Fără voința majorității, nu o să iasă de acolo”, spune deputatul USR Radu Molnar, pentru Libertatea.
Petardele ar trebui folosite numai pentru autoapărare
Foto: Hepta
Recent, USR a lansat o petiție prin care cere Parlamentului deblocarea proiectului de lege „Stop petarde!”. Petiția a strâns într-o săptămână peste 8.000 de semnături.
Molnar speră ca în februarie, când reîncepe activitatea parlamentară, el și colegii lui să-i convingă pe ceilalți deputați să scoată proiectul de la sertar.
USR-istul a aflat și el, cu ocazia proiectului pe care l-a inițiat, că petardele ar trebui folosite numai pentru autoapărare, de exemplu, să alunge animalele sălbatice, nu pentru distracție în spatele blocului. În unele cazuri, explică specialiștii, nici pentru animalele sălbatice nu ar trebui folosite pentru că pot înrăutăți situația. În altele, dacă este vorba de atacul unui câine, de pildă, petarda nu este neapărat eficientă pentru că aprinderea ei ia prea mult timp.
„Vânzarea petardelor este de fapt legală pe tot parcursul anului, dar le vedem doar iarna. Scopul lor inițial și legal este acela de autoapărare, dar nimeni nu le folosește pentru asta. Principalul lor scop, real vorbind, este de divertisment”, subliniază deputatul.
Cei care aruncă cu petarde ca formă de distracție de cele mai multe ori scapă lejer nepedepsiți. Asta pentru că polițiștii pot amenda consumatorii doar dacă îi prind în flagrant – dacă văd efectiv pe cineva când aprinde o petardă și o aruncă
Am întors-o pe toate părțile posibile și singura soluție adevărată este asta: interzicerea lor totală. Aceste pocnitori ajung să fie mai periculoase decât artificiile.
Radu Molnar, deputat USR:
Artificiile și petardele poluează mediul, aerul și apa
Praful de la artificii crește nivelul de particule din aer. / Hepta
La sfârșitul lunii noiembrie, prefectul Capitalei a cerut primăriilor de sector și primăriei generale să nu emită avize pentru vânzarea materialelor pirotehnice. El a invocat accidentele la copii și tineri din această perioadă, incendiile, stresul și anxietatea pe care le provoacă animalelor de companie, efectele asupra mediului.
Pentru că da, nici mediul nu rămâne neatins. Praful de la artificii poluează aerul, crescând nivelul de particule matter de până la 30 de ori, cazul Indiei, și nivelul de monoxid de carbon cu 32% – cazul Statelor Unite, de Ziua Independenței. Aer mai poluat înseamnă inevitabil probleme respiratorii.
Alte cercetări arată că, la săptămâni întregi de la folosirea materialelor pirotehnice, au fost găsite în apă și în sol particule mici de plastic.
Cu tot cu solicitarea prefectului, Bucureștiul, dar și alte orașe, continuă să pocnească și să facă victime, deopotrivă umane și patrupede.
Victimele nopții de Revelion
În 2021, după artificiile de la miezul nopții de Revelion, sute de păsări au fost găsite moarte pe străzile din Italia. Activiștii pentru drepturile animalelor au atras atunci atenția că de vină au fost bubuiturile puternice. În SUA, în fiecare an în 4 iulie, de Ziua Independenței, se pierd mai multe animale decât în orice zi din an.
Cazul din Italia este unul extrem, dar nu atât de rar.
La o simplă căutare pe Facebook, grupurile pentru animale sunt pline de anunțuri de câini sau pisici pierdute. În fotografii, animalele, unele prinse pe câmp, altele pe stradă, arată dezorientate și murdare. „L-a pierdut cineva?”, este de obicei întrebarea care însoțește poza. De partea cealaltă sunt postările care anunță pierderea companionului și cer ajutorul oamenilor pentru găsirea lui.
Este dificil de ținut o statistică a animalelor rănite, ucise sau pierdute în fiecare an în perioada sărbătorilor din cauza petardelor și artificiilor, dar numărul lor este cu siguranță de ordinul sutelor, spun oamenii de la Protecția Animalelor Ilfov. În perioada asta, la cabinetele veterinare ajung câini care au confundat petardele cu mâncarea și le-au explodat în gură, avertizează ei într-o postare pe Facebook. Astfel de situații duc la fracturi de craniu, arsuri, pierderea vederii sau chiar moarte.
Protecția Animalelor Ilfov a lansat campania „Artificiile sunt pentru o noapte. Animalele, pentru o viață”, prin care atrage atenția asupra pericolului folosirii materialelor pirotehnice. Îi sfătuiește pe proprietarii de animale să le microcipeze, chiar și pe pisici (în România, doar microciparea câinilor este obligatorie prin lege, n.r.) pentru că, în cazul unui incident, cu ajutorul cipului vor fi găsite mai ușor.
Medicii veterinari recomandă, în unele cazuri, anxioliticele, pentru că îi vor ajuta pe patrupezi să scape de stres și să treacă mai ușor peste frica de zgomot.
Ce mai puteți face pentru animalele de companie de Revelion
Societatea Regală de Prevenire a Cruzimii față de Animale, un ONG patronat de regina Elisabeta a Marii Britanii, oferă câteva sfaturi utile pentru stăpânii de animale.
Pentru căței:
în ziua de Revelion, plimbați câinele o perioadă mai lungă;
dacă stați la curte, nu-l lăsați afară noaptea;
în încăperea în care stă câinele, lăsați lumina aprinsă și televizorul cu volum tare, pentru a acoperi zgomotul petardelor;
închideți toate geamurile și trageți perdelele, pentru a acoperi zgomotul și luminile de afară (valabil și pentru pisici);
ignorați zgomotele și, în schimb, jucați-vă cu animalul, dar nu-l forțați, dacă nu vrea.
Pentru pisici:
asigurați-vă că au un loc în care să se ascundă: sub pat, sub mobilier, într-o cușcă pentru animale pe care să o acoperiți cu o pătură când încep artificiile (valabil și pentru câini);
nu încercați să convingeți pisica să iasă din locul în care s-a ascuns, pentru că îi veți accentua starea de frică și stres;
microcipați pisica (în România, microciparea este obligatorie doar pentru câini, nu și pentru pisici, n.r.), ca măsură de precauție în cazul în care fuge de frică.
Pentru animalele mici, precum hamsterii sau papagalii:
acoperiți parțial cușca cu o pătură;
lăsați animalul într-un colț sau într-o cameră cât mai liniștită.
