Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Semnificația profundă a sărbătorii – Cele mai importante obiceiuri

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Semnificația profundă a sărbătorii – Cele mai importante obiceiuri

 ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI – SEMNIFICAȚIA ZILEI, 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Ziua de 14 septembrie marchează în calendarul ortodox Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii. Sărbătoarea amintește de patimile și de moartea lui Iisus pe Golgota – Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Înălțarea Sfintei Cruci se cinstește prin post aspru și rugăciune. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. În plus, se spune că cine nu respectă postul va avea probleme de sănătate. Potrivit tradițiilor, în această zi nu este indicat să consumi: prune, pepeni, usturoi, nuci, peste și alte alimente care seamănă cu o cruce. Persoanele care au organismul mai puternic pot să urmeze post negru pe 14 septembrie. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a află care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile talharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. Crucea a fost înălțată în față poporului de către episcopul Macarie al Ierusali­mului, în anul 335. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Deşi sfinţirea a avut loc pe data de 13 septembrie, sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai târziu, pe 14 septembrie. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. În anul 312 în timpul războiului dintre Roma şi Bizanţ, Constantin, împăratul Bizanţului a avut o revelaţie înaintea bătăliei de pe râul Milvius, lângă Roma: i s-a arătat pe cer un şir de nori sub formă de cruce, iar de jur-împrejur scria sub formă de stele „In hoc signo vinces”, adică „sub acest semn vei invinge”. Văzând acest semn ceresc, Constantin a ordonat coaserea unui steag cu semnul crucii, sub care, a doua zi armata lui Maxenţiu a fost zdrobită, Constantin a fost proclamat Imperator, iar Caesar a devenit conducător suprem al Imperiului Roman.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Ca urmare a acestei revelaţii de la Milvius, Constantin s-a botezat, a îmbrăţişat creştinismul şi i-a ajutat pe credincioşi. La rândul ei, Împărăteasa-mamă Elena, se hotărăşte să meargă la Ierusalim, pe urmele Mântuitorului, atât sub imboldul convingerilor sale religioase dar şi a experienţei fiului său. Acolo, pe Golgota, se spune că a descoperit crucea cu tot cu piroanele metalice pe care a fost răstignit Iisus.

Identificarea Sfintei Cruci s-ar fi realizat printr-o altă minune: pe data de 14 septembrie 326, o văduvă decedată a fost atinsă de cruce şi a înviat, Împărăteasa a sărutat crucea, Patriarhul Ierusalimului, Macarie, a ridicat crucea deasupra amvonului, iar mulţimea prezentă a strigat „Doamne, miluieşte !”. Astfel s-a produs Aflarea Sfintei Cruci.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Istoria Crucii continuă cu anul 615, când regele persan Cosroe Parviz cucereşte Ierusalimul, îl jefuieşte de comorile sale cele mai de preţ şi fură şi relicva Sfintei Cruci. A urmat un război crâncen, iar în anul 629 Împăratul Heraclie al Bizanţului recuperează Crucea şi o aduce din nou la Sfântul Mormânt.

În perioada 634-635, lemnul sfintei cruci a fost dus în procesiune de la Ierusalim la Constantinopol și înapoi, un obicei care se păstrează şi în zilele noastre.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Astfel, bucăţi din lemnul crucii au rămas la Constantinopol, dar câteva au fost duse şi la Roma.

În perioada următoare o parte din Sfânta Cruce a fost spartă în aşchii mai mici, iar în anul 1187, Episcopul de Bethleem a luat aşchiile cu el în războiul împotriva arabilor, la Hattinn, dar după victoria armatei lui Saladin, ultimele rămăşiţe ale Sfintei Cruci au fost pierdute.

 TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI – 14 septembrie  Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. În popor, sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci este considerată ziua ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Se spune că dacă plouă cu tunete în această zi, toamna va fi lungă şi caldă, iar dacă păsările călătoare mari se înalţă pe cer, înseamnă că vremea se răceşte. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Potrivit tradițiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micsunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserica, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite. Ele sunt folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor. Se crede că astfel vor fi ferite de boli. Fetele pun busuioc în apă cu care se spală, pentru a nu le cădea părul. Se mai bune busuioc sfințit și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. În Bucovina oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit. Se credea că astfel vor avea parte de recolta bogată în toamna viitoare. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. În lumea satelor încă se mai crede că,  de Înălțarea Sfintei Cruci, șerpii, înainte de a se retrage în ascunzișuri, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. Tot în această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru că și în viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați că ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciulița aduc belșug și spor în muncă. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Nu este voie, de Înălțarea Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile. Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. În această zi credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte, de toarta lor se leagă câte un fir roşu, iar fiecare cană este acoperita cu un colac. După sfinţire ofrandele se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor trecute la cele veşnice.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Se mai spune că monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel alături de o cruciuliţă, aduc belşug şi spor în muncă.

 

Sursa: sfatulparintilor.ro/crestinortodox.ro

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *