Încă un blocaj în disputa pe tema reformei migrației în UE, însă un acord este aproape, asigură oficialii de la Bruxelles

Un progres în această chestiune ar deschide calea pentru adoptarea unei ample reforme a politicii UE în materie de azil înainte de alegerile europene din iunie – după aproape 10 ani de încercări eșuate de reformă, scriu publicațiile europene Politico și EUObserver.

Italia a blocat pentru moment o decizie finală a miniștrilor de Interne ai UE pe tema unui capitol din ampla reformă a migrației, în aceeași întâlnire în care Germania a acceptat în cele din urmă un compromis îndelung așteptat.

În ciuda obstacolului, Ylva Johansson, comisara pentru afaceri interne a UE, a garantat că o înțelegere este aproape și ambasadorii UE vor semna acordul în zilele următoare.

„Suntem foarte aproape de a găsi decizia finală în câteva zile”, a declarat Johansson la Bruxelles, după întâlnirea cu ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska Gómez. Ministrul spaniol, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat și el că speră ca finalizarea unui acord să apară în următoarele zile.

Scopul modificărilor din centrul dezbaterii este acela de a oferi claritate în ceea ce privește procedurile de azil, normele privind procesele de verificare, înregistrările la frontieră și crearea unui pachet de relocare sau „solidaritate”, pentru a scuti statele aflate în prima linie, cum ar fi Italia și Grecia, de responsabilitatea totală de a procesa migranții.

Acordul s-ar aplica în cazul unei crize bruște a refugiaților, cum a fost cea din 2015, când peste un milion de persoane au sosit din Siria și nu numai.

Un progres în această chestiune ar deschide calea pentru un acord privind reforma politicii UE în materie de azil înainte de alegerile europene din iunie – după aproape 10 ani de încercări eșuate de reformă.

Adoptarea unui pact al migrației, care ar reglementa – și ar ușura – returnările migranților, este o condiție impusă de Austria pentru a accepta extinderea spațiului Schengen, cu România și Bulgaria.

Dezacordul germano-talian

Ziua a început oarecum optimist, când Germania a renunțat la poziția sa critică privind acordul. Inițial, Verzii – care fac parte din coaliția de guvernare de la Berlin – au cerut scutirea minorilor de la controalele la frontieră și s-au opus încercărilor de a diminua drepturile migranților în perioade de criză.

Ministra germană de interne Nancy Faeser a anunțat însă că Berlinul va accepta un compromis – un semn al presiunii pe care guvernul o resimte pe fondul ascensiunii extremei-drepte în sondajele de opinie.

Faptul că Germania a renunțat la dreptul de veto înseamnă că, din punct de vedere tehnic, acordul ar trebui să aibă suficiente voturi pentru a trece. Însă trei diplomați au declarat sub anonimat pentru Politico că fără Roma la bord, orice acord este imposibil din punct de vedere politic.

Italia se confruntă în prezent cu un nou val de migrație din Africa de Nord, prin Marea Mediterană.

Într-o serie de concesii de ultim moment menite să îi liniștească pe Verzii germani, președinția spaniolă a Consiliului a propus un text care oferea garanții mai puternice privind drepturile omului pentru migranți. Dar Italia a avut îndoieli cu privire la noul limbaj, au declarat alți doi diplomați.

Roma s-a opus unei formulări mai blânde care, consideră oficialii italieni, ar încuraja misiunile de salvare a migranților, scrie Politico.

Organizațiile neguvernamentale care organizează astfel de misiuni au fost constant criticate de guvernul de dreapta al Italiei. Roma acuză Berlinul că finanțează aceste ONG-uri, și implicit misiunile de salvare umanitară în largul coastelor italiene.

Sub presiune

Odată obținut, compromisul va deschide calea negocierilor cu Parlamentul European și spre un acord final în iunie anul viitor. Parlamentul European a ajuns la o poziție privind normele pentru reglementarea migrației în timp de criză în aprilie, scrie EUObserver.

Eurodeputatul responsabil pentru acest dosar, socialistul spaniol Juan Fernando Lopez Aguilar, a declarat că regulamentul stabilește cadrul legal ori de câte ori are loc o sosire „masivă și neașteptată” de persoane.

Regulamentul va fi declanșat în urma unei cereri adresate Comisiei Europene de către statul membru afectat. Odată ce această cerere este făcută, Comisia ar trebui să apeleze la o „rezervă de solidaritate” pentru a ajuta statul UE aflat sub presiune, a declarat el în comentariile făcute la începutul acestui an.

Acest lucru ar implica programe obligatorii de relocare, pentru distribuirea solicitanților de azil între statele membre, a spus el. Poziția parlamentului urmărește, de asemenea, prelungirea cu patru săptămâni a înregistrării celor care solicită azil și creșterea procedurilor la frontieră cu 16 săptămâni.

Pachetul de reformă a cererilor de azil prezentat în septembrie 2022 se bazează pe dosare legislative anterioare care au eșuat. El introduce cinci regulamente care acoperă screeningul, amprentarea, gestionarea azilului, procedurile de azil și ce trebuie făcut în situații de criză.

Între timp, parlamentul este încă în căutarea unei poziții proprii privind returnările, o propunere care urmărește să trimită solicitanții de azil respinși înapoi acasă. „Nu avem niciun mandat privind returnările, iar returnările sunt foarte importante, desigur, pentru consiliu”, a declarat europarlamentarul liberal francez, Fabienne Keller.

Anul trecut, statele UE au emis aproximativ 340.000 de decizii de returnare. Doar aproximativ 21% dintre persoanele care nu îndeplineau condițiile de ședere sau care nu aveau nevoie de protecție internațională au fost însă returnate anul trecut.