Cele mai recente exemple în acest sens sunt cele ale Adinei Maria Dragomir, fost director la Direcţia Autorizare Reglementare Sectorul Pensii Private şi Ilenei Horvath, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Control Pensii Private.
În cazul Ilenei Horvath, în urmă cu un an şi jumătate Tribunalul Bucureşti anula, prin sentinţa 403/28 ianuarie 2022, decizia nr. 265/24 februarie 2022 de concediere semnată de Nicu Marcu şi dispunea reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior concedierii. Mai mult, magistraţii obligau ASF să îi plătească Ilenei Horvath despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data concedierii şi până la data reintegrării efective. Dispozitivul sentinţei Tribunalului Bucureşti a fost menţinut şi de Curtea de Apel Bucureşti prin decizia din 14 iunie 2023, care a respins apelul înaintat de ASF, ceea ce înseamnă că preşedintele Nicu Marcu şi subordonaţii lui trebuie să o reintegreze în funcţie pe Ileana Horvath şi să plătească despăgubirile aferente, dacă nu vor să răspundă în faţa legii penale pentru abuz în serviciu. Din funcţia de director, salariul Ilenei Horvath era de aproximativ 7.000 de euro, ceea ce înseamnă că instanţa a dispus să i se plătească pentru un an salarii în sumă de circa 84.000 de euro, la care se adaugă indexările şi majorările dispuse de instanţă.
Pe lângă cei 84.000 de euro pe care ASF trebuie să îi plătească Ilenei Horvath conform sentinţei Tribunalului Bucureşti, menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, se mai adaugă încă aproape 120.000 de euro, de la data sentinţei Tribunalului Bucureşti şi până la data deciziei Curţii de Apel Bucureşti, la care se vor mai adăuga salariile lunare – cu toate indexările şi majorările aferente – până când Ileana Horvath va fi efectiv reangajată de către Nicu Marcu.
La fel se prezintă situaţia şi în cazul Adinei Dragomir, căreia, deşi iniţial Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea, Curtea de Apel Bucureşti i-a dat dreptate şi prin decizia 3800/20 iunie 2023 a dispus anularea deciziei de concediere nr.266/24 februarie 2021 emisă şi semnată de Nicu Marcu.
Dispozitivul deciziei Curţii de Apel mai arată: “Obligă pârâta (n.red. – ASF) la reintegrarea reclamantei în funcţia deţinută anterior concedierii. Obligă pârâta la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, de la data concedierii şi până la reintegrarea efectivă, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective”.
Suma pe care urmează să o primească Adina Maria Dragomir de la ASF înseamnă peste un milion de lei dacă luăm în calzul indexările şi actualizările dispuse de Curtea de Apel. Adina Dragomir a fost demisă de Nicu Marcu începând cu 25 februarie 2021, iar în acel moment salariul său net lunar era de circa 7.000 de euro, ceea ce înseamnă că ASF trebuie să plătească acum 175.000 de euro, adică circa 866.000 de lei, numai salariile neîncasate, la care se va adăuga şi valoarea celor până la data reintegrării în funcţie, plus indexările şi actualizările acestora. Ceea ce înseamnă mult peste un milion lei, exact ca în cazul Ilenei Horvath.• 26 de posturi de consilier şi 12 funcţii de director desfiinţate
Cele două dosare soluţionate de Curtea de Apel Bucureşti în defavoarea ASF şi, implicit, a preşedintelui Nicu Marcu, au fost disjunse din dosarul 8775/3/2021 şi din dosarul 3691/2/2021 care s-au plimbat în cursul anului respectiv între Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel.
Amintim că, după preluarea şefiei ASF, Nicu Marcu a dispus reorganizarea şi restructurarea instituţiei.
“Asta nu înseamnă că vor pleca oameni acasă. Deci, nu sunt adeptul concedierilor atâta timp cât oamenii îşi fac treaba şi lucrează pentru ce au fost angajaţi”, declara Nicu Marcu în 19 ianuarie 2021, într-un interviu acordat pentru Agerpres.
Preşedintele ASF menţiona cu acelaşi prilej că instituţia pe care o conduce are 540 de angajaţi şi că este nevoie, pentru a avea un management integrat, de o decizie rapidă prin care fiecare din cele trei sectoare de activitate va avea doar câte un post de director general, în locul posturilor de director.
“Sectorul de pensii va avea un director general, sectorul asigurări va avea un director general, piaţa de capital un director general. (…) S-au redus foarte mult posturile de conducere. Din nefericire am mai redus şi salariile. (…) Acei oameni cărora li s-au desfiinţat posturile de conducere li se oferă alte posturi în cadrul Autorităţii şi îşi aleg dacă acceptă sau nu. Este la latitudinea fiecăruia”, mai spunea Nicu Marcu pentru sursa citată.
Ulterior, într-un interviu acordat pentru Hotnews, în 1 februarie 2021, preşedintele ASF a spus că a desfiinţat Direcţia de resurse umane, iar personalul acesteia l-a distribuit în cadrul Direcţiei juridice şi Direcţiei IT şi a menţionat că a dispus încetarea delegărilor pentru un director din cadrul Direcţiei asigurări şi pentru un director din cadrul Direcţiei Juridice, scrie bursa.ro.
Într-un comunicat de presă trimis de ASF sursei citate şi publicat în aceeaşi zi cu interviul acordat de Nicu Marcu, se arată că la nivelul instituţiei a avut loc în anul 2020 “un proces de reorganizare, care a vizat toate posturile de consiler, în număr de 26, care au fost desfiinţate”.
“Angajaţii care au ocupat aceste poziţii au fost reîncadraţi în funcţia de expert în management şi responsabil (funcţii de execuţie), cu o reducere salarială de aproximativ 20%. Au fost desfiinţate, de asemenea, 4 posturi de Director cabinet, angajaţii fiind reîncadraţi, de asemenea, cu o reducere salarială de aproximativ 20%. În prezent organigrama include 19 posturi de Director, după reorganizarea curentă acestea se vor reduce la 11, dintre care 4 vor fi poziţii de Director general. Reducerea salarială cumulată pentru aceste posturi, după reorganizare, va fi de aproximativ 47%”, se mai arată în comunicatul citat.
ASF nu a comunicat exact ce salarii aveau cei 26 consilieri înainte de a fi reîncadraţi ca experţi pe salarii diminuate, dar potrivit sursei citate salariile acestor consilieri au scăzut de la 16.300 de lei în anul 2020 la 13.500 de lei net lunar în anul 2021.
Reforma respectivă dispusă de Nicu Marcu a continuat pe tot parcursul anului 2021, când preşedintele ASF a emis mai multe decizii de concediere, astfel că 12 şefi de de direcţii şi servicii au rămas fără posturi la începutul anului 2022.
Singurul care a reuşit să scape de marea restructurare decisă de preşedintele ASF a fost Florin Golovatic, cel care a pierdut funcţia de director Supraveghere şi Control, dar a fost menţinut ca analist financiar, fiind recuperat ulterior pe o funcţie de director în cadrul instituţiei, deşi în mandatul său la Direcţia de Supraveghere şi Control au fost tolerate neregulile de la Astra, Carpatica şi City Insurance, firme care ulterior au falimentat. În cazul Golovatic se poate spune că şutul în fund pe care l-a primit iniţial de la Nicu Marcu a însemnat un pas înainte atât timp cât acum ocupă, din decembrie 2022, funcţia de şef Serviciu Autorizare-Avizare, dar şi director cu delegare la Direcţia Strategie, Cooperare şi Relaţii Internaţionale. Din aceste poziţii a asistat neputincios şi la falimentul Euroins România, în 17 martie 2023.
Faţă de cele de mai sus, suntem curioşi ce se va întâmpla cu toate persoanele demise de Nicu Marcu, pentru că se pare că la Curtea de Apel Bucureşti se formează deja o practică judiciară prin care deciziile de concediere emise de şeful ASF sunt anulate pe bandă rulantă, fiind considerate ilegale de către magistraţi, care dispun ca foştii angajaţi ai Autorităţii să fie repuşi în funcţii cu plata integrală a salariilor de care au fost privaţi în toată această perioadă.
• Datorii din trecut
Menţionăm că suma cea mai mare pe care ASF o are de plătit cu titlu de despăgubiri se ridică la peste 2,5 milioane de lei net. Banii respectivi trebuie achitaţi doamnei Carmen Eugenia Bichiş, fosta soţie a lui Liviu Negoiţă. Ea a câştigat definitiv în instanţă procesul împotriva ASF, iar potrivit instanţei judecătoreşti, Autoritatea trebuie să-i achite nouă salarii compensatorii stabilite la aproximativ 2,5 milioane lei, ceea ce înseamnă circa 500.000 de euro. Carmen Bichiş a ocupat funcţia de preşedinte al fostei Comisii Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM) până în 2013, când aceasta a fost desfiinţată şi inclusă în noul ASF, care se crea. Din poziţia de şef al CNVM şi-a acordat nouă salarii compensatorii la disponibilizare, iar după ani de procese cu ASF a reuşit acum să le obţină. Trebuie precizat că ea şi-a acordat cele nouă salarii compensatorii, stabilind că acestea vor fi plătite la cel mai mare venit lunar obţinut la CNVM din întregul mandat şi, mai mult, acestea vor fi în sumă netă. Cum la momentul desfiinţării CNVM conturile instituţiei erau poprite la cererea păgubiţilor Fondului Naţional de Investiţii (FNI), salariile compensatorii au rămas creanţă şi urmau să fie plătite de ASF, continuatorul CNVM.
În OUG 93/2012 de înfiinţare şi organizare a ASF, s-a introdus prevederea că salariile compensatorii ale celor cu funcţii de conducere se vor impozita cu 85%. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că plata salariilor compensatorii pentru Carmen Bichiş, în sumă de circa 2,5 milioane de lei, reprezintă însă suma netă, iar la aceasta ASF mai trebuie să adauge şi plata impozitului către stat. În total, decizia instanţei uşurează conturile ASF de circa 17 milioane de lei. Odată cu Carmen Eugenia Bichiş, instanţa a mai dat dreptate altor şase persoane. Spre deosebire de Carmen Bichiş, în cazul acestor persoane instanţa de judecată a decis că sumele acordate sub formă de compensaţii, care s-au ridicat la maximum 600.000 de lei pentru o persoană, sunt în sumă brută, ceea ce înseamnă că impozitul de 85% este achitat de beneficiarii plăţilor, sumele nete fiind astfel mult mai mici.
Există însă şi foşti angajaţi ai CNVM care nu au primit despăgubirile solicitate în instanţată. Printre cei care nu au primit despăgubirile solicitate de la ASF se numără Dorina Teodora Mihăilescu. Aceasta a obţinut iniţial, în 4 iunie 2020, o sentinţă a Tribunalului Bucureşti privind plata de către ASF în contul său a primei pentru întreaga activitate cuvenită la încetarea mandatului de preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în cuantum net echivalent cu de 9 ori venitul lunar brut cel mai mare din toată perioada de exercitare a mandatului, actualizat cu indicele preţurilor de consum, precum şi a dobânzii legale calculată de la data de 29.04.2013 la data efectuării plăţii, cu reţinerea cotei de impozit pe venit de 85% prevăzută de art.24 alin. (11) din O.U.G. nr. 93/2012. Ulterior, prin decizia 1396/25 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, Dorina Mihăilescu a rămas fără prima respectivă, deoarece magistraţii au desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi au respins definitiv cererea fostei preşedinte a CNVM.
