Fostul premier și președinte PNL Theodor Stolojan a făcut o analiză a proiectului de buget pe anul viitor, într-un interviu pentru cititorii Libertatea.
Bugetul pe 2024 este construit pe o creștere economică de 3,4% și un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 86,6 miliarde de lei, echivalent cu 5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Conform obligațiilor asumate, România trebuia să aibă un deficit bugetar de 3% anul viitor, aceasta din urmă fiind limita maximă prevăzută de tratatele europene. Țara noastră a negociat însă majorarea țintelor, iar pentru anul viitor vizează 5% din PIB.
Guvernul promite creșterea salariilor profesorilor cu 20% în două tranșe, cu 5% a salariilor bugetarilor și majorarea pensiilor în două runde, una de 13,8% din ianuarie și o recalculare din septembrie.
Theodor Stolojan, membru PNL, spune că bugetul pe 2024 are atât aspecte pozitive, cât și negative.
La capitolul pozitiv, acesta indică bugetul de 120 de miliarde de lei alocat investițiilor, plus majorările de pensii și salarii.
La probleme, economistul semnalează patru mari vulnerabilități pentru țara noastră anul viitor:
Creșterea economică ce este preconizată mai mare decât anul acesta, în condițiile în care zona euro frânează.
Veniturile bugetare optimiste, pe baza angajamentelor ANAF că va colecta mai mult.
Dependența de fondurile europene și deci de realizarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Împrumuturile foarte mari pe care țara noastră trebuie să le facă anul viitor, dar și dobânzile pe care trebuie să le achite pentru ce s-a luat până acum.
În concluzie, Theodor Stolojan consideră că, „mai devreme decât mai târziu”, România tot va trebui să facă o consolidare fiscală.
Theodor Stolojan. Foto: Inquam Photos / George Calin
Consolidarea fiscală se poate face fie prin majorări de taxe, fie prin reduceri de cheltuieli publice, fie printr-o combinație a celor două.
„Are și aspecte pozitive”
Libertatea: Ce părere aveți despre bugetul pe 2024? Este construit corect? Consiliul Fiscal a avertizat că, de fapt, va fi un deficit mai mare decât anul acesta.Theodor Stolojan: Este un buget foarte încordat. Are și aspecte pozitive, dar și multe vulnerabilități. Aspectele pozitive sunt cunoscute: investiții de 120 de miliarde de lei, adică 7% din PIB, fonduri pentru majorarea pensiilor și salariilor.
Vulnerabilități sunt mai multe. Noi ne propunem o creștere economică de 3,4%, față de 2% cât terminăm în acest an. Dar aceasta va fi influențată de ce se întâmplă în Uniunea Europeană, principalul partener al României în privința comerțului exterior. De exemplu, Germania este la minus 0,2% acum. Va depinde foarte mult de ce se întâmplă în afara granițelor.
– Cu veniturile cum stăm?– Dacă ne uităm ce se întâmplă cu veniturile fiscale, adică după ce dăm la o parte fondurile europene și veniturile nefiscale, vedem că acestea sunt prevăzute să crească cu 15,5% față de 2023, în timp ce PIB-ul nominal crește cu 9%. Deci, avem o diferență de 6,5 puncte procentuale.
ANAF vrea să obțină prin digitalizare 10 miliarde de lei anual în plus. Și dacă vor veni acești bani, ajungem la o creștere de 12,5%, deci tot mai avem de strâns până la 15,5%.
Avem o experiență destul de nefericită cu digitalizarea în ANAF. În concluzie, avem o vulnerabilitate în realizarea veniturilor.
– Dar avem și fonduri europene…– Dezvoltarea prin investiții a devenit dependentă de fondurile europene. Un procent de 70% din bugetul total de investiții sunt fonduri europene. Cu alte cuvinte, orice întârziere în absorbția fondurilor europene sau orice penalizare dacă nu facem reformele din PNRR ne pune sub semnul întrebării.
Sunt sume foarte mari și orice fisură din absorbție ne va da bătăi de cap.
„Cheltuielile cu dobânzile sunt jumătate din fondurile europene pentru 2024”
– Cum vedeți deficitul bugetar? Este realist?– Suntem pe un deficit foarte mare, de 86 miliarde de lei. Dacă punem și refinanțarea datoriei publice, ne ducem spre un necesar de 200 de miliarde de lei, ce nu poate fi finanțat doar intern. Ne vom împrumuta din străinătate, în euro sau dolari.
Leul a rămas stabil, dar nu e o magie pe care o face Banca Națională a României (BNR). În România intră miliarde, fonduri europene plus împrumuturi de pe piețele externe.
În aceste condiții, dobânda prevăzută să o plătim anul viitor este de 7 miliarde de euro, adică 35 de miliarde de lei. Spre comparație, fondurile europene sunt 70 de miliarde de lei anul viitor, deci numai cheltuielile cu dobânzile sunt jumătate din fondurile europene. Mai devreme decât mai târziu, va trebui să ajungem la consolidarea fiscală.
– Ce trebuie făcut?– Ce trebuie făcut nu se poate face. Partidele gândesc în cicluri electorale, așa că la anul vor crește pensii, salarii, alocații. Avem și inflația, lumea simte când puterea de cumpărare scade. Dar noi suntem în afara tendințelor europene pentru ceea ce oamenii vor, și anume, servicii publice de calitate.
„România a făcut reforme doar pe jumătate”
– Cum facem să nu mai avem probleme ca în ultimii doi ani?– Păi, vă dau un exemplu: pensia medie a unui pensionar în România este de puțin peste 2.100 de lei. Este scutit de impozit pentru 2.000 de lei, iar impozitul pe venit este de 10%, astfel că va plăti impozit la stat 10 lei.
Un IT-ist cu 10.100 de lei este și el scutit de 10.000 de lei, astfel că va plăti impozit tot de 10% din 100 de lei, adică tot 10 lei, cât un pensionar. Asta trebuie făcut…
– Dar și această modificare este nouă, proaspăt adoptată în septembrie de coaliția de guvernare. Și este trecută în PNRR.- România a făcut reforme doar pe jumătate.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
