La finalul summitului NATO desfăşurat la Vilnius, în Lituania, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 12 iulie, că apărarea antiaeriană a Alianței Nord-Atlantice trebuie întărită și că țara noastră va juca un rol important în acest proces, prin hubul regional de antrenament pentru piloţii de F-16 care urmează să fie construit în România, alături de Olanda.
„Am abordat noi posibilităţi de cooperare în cadrul NATO şi în relaţie cu partenerii Alianţei, pentru a facilita dezvoltarea de capabilităţi şi a industriei de apărare, demersuri care favorizează inclusiv revitalizarea industriei de apărare din România. Trebuie să ne întărim şi apărarea aeriană”, a afirmat Klaus Iohannis.
„De aceea, am decis să constituim în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, un hub regional de antrenament pentru piloţii români de F-16, dar acest hub va fi accesibil şi pentru piloţii aliaţi şi cei ucraineni. Este un rol important pe care România şi l-a asumat”, a explicat președintele.
„Mai mult, la summit am anunțat și crearea, alături de Bulgaria, a unui comandament regional dedicat forțelor speciale, care este deschis aliaților și partenerilor noștri. Am făcut, totodată, încă un pas în consolidarea atenției NATO asupra regiunii Mării Negre, care rămâne de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Comunicatul final al summitului se referă la necesitatea monitorizării și a evaluării mediului de securitate din zona Mării Negre. Totodată, menționează, la solicitarea României, eforturile aliate în regiune pentru asigurarea securității, siguranței, stabilității și a libertății de navigație. Este prima dată când Marea Neagră, Marea Neagră propriu-zisă, beneficiază de un paragraf distinct în comunicatul final al unui summit”, a precizat șeful statului.
„Consiliul NATO – Ucraina va facilita apropierea Kievului de alianță”
Președintele a abordat și chestiunea recent înființatului Consiliul NATO – Ucraina, despre care a spus că va facilita apropierea acestei ţări de alianța militară condusă de SUA.
„Am discutat extins situaţia de securitate şi perspectivele de integrare ale Ucrainei. Acest nou consiliu va facilita apropierea de NATO şi va permite consultări extinse ca parteneri egali. Am susţinut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei. Astfel, plecând de la deciziile summitului de la Bucureşti din 2008, am simplificat procesul de aderare, renunţând la planul de acţiune prevăzut anterior”, a adăugat Iohannis.
România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar, până când va câştiga războiul, a subliniat șeful statului.
„Dincolo de consolidarea contribuției financiare pentru proiecte de cooperare ale NATO cu acest stat, am subliniat că vom continua să instruim militari ucraineni în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei”, a mai declarat Iohannis.
„În cadrul summitului, am reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova. În acest sens, am pledat pentru susținerea financiară a pachetului de măsuri destinat Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței. Am anunțat și o nouă contribuție financiară pentru Chișinău, pe care o vom transfera la Fondul Voluntar NATO dedicat acestui stat”, a precizat președintele.
Miercuri a avut loc sesiunea inaugurală a Consiliului NATO – Ucraina, la care a fost prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Noile planuri de securitate ale NATO
Klaus Iohannis a precizat că în ceea ce priveşte postura NATO de descurajare şi apărare „în mod cert facem un pas decisiv în direcţia consolidării securităţii aliate”.
„Am adoptat noi planuri de apărare ale NATO, care oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic, la Marea Neagră, inclusiv pentru România. Astfel, pentru orice ameninţare de securitate care ar putea afecta România, Alianţa are un răspuns pe măsură pregătit. Ne-am asigurat că există cadrul pentru creșterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de pre-poziționarea de echipamente”, a mai declarat preşedintele.
Potrivit acestuia, deciziile luate la summitul din capitala Lituaniei necesită angajamente financiare pe măsură, astfel încât liderii aliați au stabilit nivelul de 2% din PIB pentru Apărare ca prag minim.
Foto: Administrația Prezidențială a României / Facebook.com
