Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit miercuri, 7 februarie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în dezbaterea „This is Europe”. În timpul discursului rostit în română și în engleză, el a spus că așteaptă intrarea completă a României în Schengen, adică și cu granițele terestre, dar a vorbit și despre războiul din Ucraina și din Orientul Mijlociu și a mai afirmat că UE poate rămâne atractivă dacă se extinde, adică dacă acceptă noi state membre.
„Este începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene. Ca și în urmă cu 5 ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în valoarea acțiunii europene unite și solidare, în puterea incontestabilă a unei singure Europe”, și-a început Iohannis discursul din Parlamentul European.
El a adăugat că, de la momentul ultimului său discurs, pandemia COVID, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au fost doar câteva dintre „evoluțiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani”.
Șeful statului a cerut apoi ridicarea rapidă a granițelor terestre pentru România, astfel încât intrarea în Schengen să fie completă. „Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității. Uniunea Europeană rămâne prin excelență un spațiu al liberei circulații. Ridicarea în martie a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea concretă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni Europene”, a conchis Iohannis.
În discursul rostit în Parlamentul European, el a mai afirmat că „ordinea internațională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării” din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, iar țările membre UE „trebuie să fie alături de Ucraina și de poporul său”, dar și de Republica Moldova.
Șeful statului a mai afirmat că „euroscepticismul este în creștere” și că UE poate rămâne atractivă prin extindere, adică prin acceptarea de noi membri, iar Uniunea Europeană „trebuie să își asume rolul global de lider în păstrarea ordinii internaționale”.
La Strasbourg, Klaus Iohannis a discutat cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, apoi a vorbit în plenul Parlamentului European, iar pe agenda șefului statului mai este programată o întâlnire cu europarlamentarii români. Toate acțiunile au fost programate pentru astăzi, 7 februarie.
România, în Schengen doar aerian și maritim din martie
Consiliul Uniunii Europene a votat în seara de 30 decembrie 2023, în unanimitate, admiterea României și a Bulgariei în spațiul Schengen în martie 2024, cu frontierele aeriene și maritime, dar fără un calendar pentru accederea și cu granițele terestre, întrucât Viena nu a acceptat acest lucru.
Austria a pus trei condiții principale pentru Air Schengen: întărirea în continuare a securității la frontierele externe ale Uniunii Europene, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
Comisia Europeană a precizat în decembrie 2023 că discuțiile pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre vor continua în 2024 și că o decizie va fi luată într-un interval de timp rezonabil, dar surse guvernamentale au spus atunci pentru Libertatea că accederea în Schengen terestru nu va avea loc mai devreme de 2025.
