Șeful statului a declarat, miercuri, la evenimentul comemorativ a 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, că „în aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, „iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios”, citează News.ro.
„Este emoţionant acest eveniment special prin care rememorăm atacul nedrept şi nedemn la adresa libertăţii de conştiinţă, care s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, prin interzicerea de către regimul comunist a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.
„Ca cetăţeni ai unei ţări care a luptat pentru a-şi câştiga democraţia, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deşteptat conştiinţa de sine a românilor transilvăneni şi pe umerii cărora s-a ridicat la 1918 arcul unităţii noastre naţionale.”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la evenimentul comemorativ „Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco – Catolice”.
Şeful statului a mai spus că „anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietăţii private şi de prigoana declanşată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi s-a încheiat cu desfiinţarea acesteia”.
„(…) Persecuţia declanşată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniştilor asupra valorilor şi instituţiilor democratice ale ţării: etapa anihilării conştiinţelor şi a suprimării elitelor României”, a completat Iohannis.
Șeful statului a mai spus că „scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, cu supremă umilinţă, chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie onorată contribuţia ei la Marea Unire”.
„Acţiunea comuniştilor călca în picioare identitatea noastră naţională, consfinţită prin Constituţia democratică interbelică, încă în vigoare la acea dată, care prevedea fără echivoc că «Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune», iar «Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti»(…)”, a mai declarat șeful statului.
Acesta a mai declarat că la „beatificarea celor şapte episcopi – martiri, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc a arătat cum credincioşii greco-catolici din România, prigoniţi de un sistem tiranic, însă inspiraţi şi întăriţi de sacrificiul episcopilor lor martiri, au continuat «să mărturisească credinţa, fără să cedeze şi fără să se răzbune»”.
El a adăugat că „statul român recunoaşte meritele istorice ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, suferinţa şi posteritatea luminoasă a martirilor săi”.
„(…) În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect şi dialog interconfesional.”
„În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuţiilor sale la patrimoniul spiritual şi la modernitatea ţării noastre”, a încheiat Iohannis.
