La doi ani de la întoarcerea talibanilor la putere, femeile din Afganistan spun că sunt pur și simplu „șterse din societate”, puțin câte puțin

„Nu mai există libertatea femeii”, a declarat pentru CNN Mahbouba Seraj, o activistă afgană pentru drepturile femeilor, după o serie succesivă de decizii care au impus o legislație represivă și brutală în întreaga țară.

Marți s-au împlinit doi ani de când Kabulul a căzut în mâinile talibanilor, care au preluat controlul Afganistanului pe fondul retragerii haotice și controversate a Statelor Unite, după aproape 20 de ani de conflict.

Talibanii, al căror regim nu este încă recunoscut în cea mai mare parte a lumii, au declarat ziua de marți drept una de sărbătoare națională. Această zi este „plină de onoare și mândrie pentru afgani”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt adjunct al talibanilor, Bilal Karimi.

„Afganistanul a fost eliberat de ocupație, afganii au reușit să își recâștige țara, libertatea, guvernul și voința. Singura modalitate de a rezolva problema sunt înțelegerea și dialogul, presiunea și forța nu sunt logice”, a adăugat el.

Dar ideea de sărbătoare este ultima care ar putea trece prin mintea femeilor afgane acum, pe măsură ce viața lor sub regimul taliban devine din ce în ce mai austeră și supusă restricțiilor de tot felul.

Iar activiștii avertizează că lucrurile ar putea doar să se înrăutățească, pe măsură ce lumea este preocupată de alte probleme și obosită de războaiele din Afganistan, care durează de zeci de ani.

În tot acest timp, ajutorul extern din ce în ce mai mic înseamnă că milioane de afgani se luptă cu seceta, foametea și bolile, într-o criză despre care experții ONU în domeniul drepturilor omului au declarat săptămâna aceasta că se agravează.

„Nu mai există libertatea femeii”, a declarat Mahbouba Seraj, o activistă afgană pentru drepturile femeilor și nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace 2023.

„Femeile din Afganistan sunt șterse încet-încet din societate, din viață, din tot – opiniile lor, vocile lor, ceea ce gândesc”, a explicat ea.

Promisiuni încălcate imediat

Atunci când talibanii au preluat puterea în 2021, ei s-au prezentat inițial ca o versiune mai moderată a fostului regim ultraconservator care a condus țara în anii ’90, promițând chiar că femeilor li se va permite să își continue educația până la universitate.

De atunci însă, autoritățile au luat măsuri drastice, închizând școlile secundare pentru fete, interzicând femeilor să meargă la universitate și să lucreze în ONG-uri, inclusiv la Națiunile Unite, restricționând călătoriile acestora fără un însoțitor masculin și interzicându-le accesul în spații publice precum parcurile și sălile de sport.

Femeile nu mai pot lucra în majoritatea sectoarelor economice – și au primit o nouă lovitură luna trecută, când talibanii au închis toate saloanele cosmetice din întreaga țară.

În acest sector lucrau aproximativ 60.000 de femei, multe dintre ele fiind singurele întreținătoare ale gospodăriei lor, ceea ce a creat și mai multe probleme pentru familiile care se străduiau deja să se descurce.

Scurt istoric al anulării drepturilor femeilor afgane

septembrie 2021: interdicția aplicată educației secundare a tinerelor.
decembrie 2021 – martie 2022: restricții de călătorie pentru femeile neînsoțite.
mai 2022: cod vestimentar strict impus tuturor femeilor.
octombrie – decembrie 2022: interdicție pentru accesul femeilor în universități și cele mai multe spații publice.
decembrie 2022: interdicție pentru angajarea femeilor în ONG-uri.
iulie 2023: interzicerea saloanelor cosmetice, care angajau peste 60.000 de femei.

Pentru femei precum Zahra, o tânără intervievată de CNN, transformarea bruscă a vieții de zi cu zi s-a dovedit a fi devastatoare. Într-un moment în care tinerele din alte țări își fac planuri de carieră, nimic din toate acestea nu mai pare posibil în Afganistan.

„Am 20 de ani și este timpul să studiez, să mă educ”, a spus ea. „Dar nu mi se permite. Sunt doar în casa mea. Îmi fac griji pentru viitorul meu, al surorilor mele, și îmi fac griji pentru viitorul tuturor femeilor din Afganistan”, a spus tânăra.

Neputând să iasă prea mult afară, ea încearcă să își ocupe timpul acasă, pictând, citind cărți și urmând orice cursuri online disponibile. Dar se simte sufocată, trăind ca și cum ar fi în închisoare, spune ea.

„Nu mă pot concentra, pentru că văd situația, sora mea stă acasă, toate fetele stau în casa lor. Nu pot face nimic”, a spus ea.

Această situație a avut un impact grav asupra sănătății mintale. Au apărut numeroase relatări despre cazuri de depresie și sinucidere, în special în rândul adolescentelor care au fost împiedicate să urmeze o educație, potrivit unui raport al ONU de luna trecută, întocmit după o vizită de o săptămână în Afganistan.

Aproape 8% dintre persoanele intervievate cunoșteau o fată sau o femeie care a încercat să se sinucidă, se arată în raport.

Restricțiile și dificultățile economice au dus, de asemenea, la o creștere a violenței domestice și la căsătoria forțată a fetelor, se arată în raport.

„Valorile islamice”

Talibanii au afirmat în repetate rânduri că femeilor li se permite să lucreze în anumite sectoare, atât timp cât respectă „valorile islamice”.

Zabiullah Mujahid, un alt purtător de cuvânt al talibanilor, a recunoscut însă că există încă o „problemă în ceea ce privește educația fetelor”, afirmând că guvernul dorește să „pregătească terenul pentru regulile și reglementările islamice” și să stabilească un „mediu sigur pentru educația lor”.

De asemenea, el a afirmat că „femeile lucrează în mod activ în sănătate, educație, departamentele de poliție, birourile de pașapoarte, aeroporturi și așa mai departe”.

Dar organizațiile nonprofit și experții spun că acest lucru este departe de adevăr, iar gaura imensă lăsată de plecarea femeilor este deosebit de evidentă în sectorul sănătății.

În conformitate cu regulile talibanilor, femeile pot primi asistență medicală doar de la alte femei – dar interdicția privind învățământul superior pentru femei înseamnă că toate studentele la Medicină nu au putut să-și termine cursurile și să absolve, creând o criză de medici, moașe și asistente medicale de sex feminin atât de necesare.

„(Talibanii) par să se simtă perfect confortabil cu ideea că femeile și fetele mor aproape sigur deja din cauza lipsei de profesioniste în domeniul sănătății, din cauza politicilor lor”, a avertizat Heather Barr, directoare a diviziei pentru drepturile femeilor de la organizația Human Rights Watch, citată de CNN.

Comunitatea internațională a condamnat pe scară largă modul în care talibanii tratează fetele și femeile, iar organismul ONU pentru drepturile omului a îndemnat săptămâna aceasta regimul de la Kabul să introducă reforme și să respecte libertățile femeilor.

Însă aceste mesaje nu au reușit să forțeze schimbarea, iar atenția globală s-a redus în mare parte – astfel că mulți afgani se simt în prezent furioși și abandonați.

„Tinerii din Afganistan protestează, încercând să atragă atenția lumii asupra lor și asupra situației războiului, a femeii din Afganistan”, a declarat Seraj, activistă pentru drepturile femeilor.

Zahra a spus, la rândul ei, pentru CNN, că se întreabă de ce alte țări par să se mulțumească să privească în altă parte. „Ele se simt confortabil – copiii lor, fiicele lor, surorile lor merg la școală”, a spus ea. „Dar există fete și femei în acest colț de lume, ele sunt pur și simplu ignorate de lume și nu pot face nimic”, a adăugat tânăra.

Probleme economice majore

După preluarea puterii de către talibani, SUA și aliații săi au înghețat aproximativ 7 miliarde de dolari din rezervele valutare ale țării și au tăiat finanțarea internațională.

Această măsură a paralizat o economie deja puternic dependentă de ajutor extern. Milioane de afgani au rămas fără locuri de muncă, angajații guvernamentali au rămas fără salariu, iar prețul alimentelor și al medicamentelor a crescut vertiginos.

Anul trecut, SUA au înființat un fond de asistență economică de 3,5 miliarde de dolari cu activele înghețate – dar oficialii au declarat că nu vor elibera banii către instituțiile din Afganistan, ci că fondurile vor trece printr-un organism extern, independent de talibani și de banca centrală a țării.

Ajutorul umanitar s-a redus și mai mult în ultimele luni, după ce talibanii le-au interzis femeilor să lucreze în ONG-uri. Numeroase organizații, inclusiv ONU, au fost nevoite să suspende programe sau operațiuni critice în țară.

În tot acest timp, activiștii se tem că talibanii ar putea fi treptat normalizați pe scena mondială – chiar dacă nu sunt recunoscuți pe scară largă ca un guvern legitim.

„Ei apar în fotografii cu diplomați zâmbitori, se urcă în avioane private pentru a zbura la întâlniri importante la nivel înalt, unde oamenii le întind covoare roșii”, a spus Barr, reprezentanta Human Rights Watch.

„Li se permite să preia controlul ambasadelor într-un număr tot mai mare de țări. Așa că, din punctul lor de vedere, ei cred că totul merge destul de bine”, a adăugat ea.

Situația disperată înseamnă că peste 1,6 milioane de afgani au fugit din țară din 2021, potrivit ONU. Chiar și acești refugiați se confruntă cu un viitor plin de incertitudine, mulți dintre ei așteptând încă să fie admiși în SUA și în alte națiuni occidentale, în timp ce unii au așteptat atât de mult, încât au fost deportați cu forța înapoi în Afganistan și au fost nevoiți să se ascundă.

„Singurul motiv pentru care mă aflu în Afganistan și rămân aici este să fiu alături de surorile mele și să încerc să le ajut”, a declarat Seraj, activista pentru drepturile femeilor.

„Nu mi-am pierdut orice speranță. Dar cu fiecare pas și cu fiecare decizie văd că devine din ce în ce mai dificil”, a admis ea.

Pentru mulți dintre tinerii afgani care speră să își mai asigure încă un viitor, fuga pare a fi însă singura opțiune rămasă, scrie CNN.